Ziua Internaţională pentru Nonviolență în Școli este marcată, anual, la data de 30 ianuarie, în școlile din întreaga lume, la aniversarea morţii lui Mahatma Gandhi, simbolul nonviolenței în lume. Ziua pledează pentru o educație permanentă în armonie, toleranță, solidaritate, respect pentru drepturile omului, nonviolență şi pace.
Istoria Zilei Internațională a Nonviolenței în Școli
Ziua Internaţională pentru Nonviolență în Școli (sau DENIP, acronim din catalană: Dia Escolar de la No-violencia i la Pau) este o sărbătoare fondată în 1964, la Mallorca, de poetul spaniol Llorenç Vidal Vidal, fiind influențat de Lanza del Vasto, un discipol direct al lui Gandhi.
Mesajul transmis este: „Iubire universală, non-violenţă şi pace. Iubirea universală este mai bună decât egoismul, nonviolența este mai bună decât violența şi pacea este mai bună decât războiul”.
Ziua Internaţională pentru Nonviolență în Școli este o inițiativă non-guvernamentală, internaţională şi de pionierat, la care sunt invitate să participe centre educaționale de toate standardele şi din toate țările.
Citește și: Ziua Internațională a Prieteniei, îi prețuim astăzi pe cei care ne sunt aproape. „Un prieten este o persoană care știe totul despre tine şi încă te iubește”
Site-ul juridice.ro arată, la 30 ianuarie 2022, că violența în școli – de la intimidare la hărțuire sexuală şi pedepse corporale – este, din păcate, destul de comună pentru a fi considerată un lucru inevitabil.
Statisticile UNICEF arată că mai mult de 1 din 3 elevi cu vârste cuprinse între 13 şi 15 de ani se confruntă cu bullying-ul, aproximativ 1 din 3 elevi cu vârste cuprinse între 13 şi 15 de ani sunt implicaţi în lupte fizice, aproximativ 500 de atacuri asupra școlilor au fost înregistrate sau verificate în Republica Democratică Congo, Sudanul de Sud, Siria şi Yemen în 2017, în timp ce aproape 720 de milioane de copii de vârstă școlară trăiesc în țări în care pedeapsa corporală la școală nu este interzisă în totalitate, conform https://www.unicef.org/.
Între 2005 şi 2020, Națiunile Unite au verificat peste 13.900 de incidente de atacuri, inclusiv atacuri directe sau atacuri în care nu a existat o distincție între obiectivele civile şi cele militare, asupra unităţilor educaționale şi medicale şi asupra persoanelor protejate, inclusiv a elevilor şi a copiilor internați în spital şi a personalului şcolar şi sanitar.
În 2019, UNICEF a realizat un sondaj în rândul tinerilor, în care aceştia au fost întrebați despre experiențele lor cu violența în școli. Rezultatul sondajului a fost grupat în Manifestul pentru tineret #ENDviolence, care a fost prezentat miniștrilor la Forumul Mondial al Educaţiei din ianuarie 2019. Peste un milion de tineri din 160 de țări au participat la sondaj, iar răspunsul a fost copleșitor, 2 din 3 spunând că sunt îngrijorați de violența din școli şi din jurul lor. Tinerii, împreună cu UNICEF, s-au angajat, astfel, să depăşească tabuurile şi victimizarea din jurul raportării violenţei şi să colaboreze cu autorităţile profesorii, consilierii, reprezentanți ai comunității şi alţi elevi, pentru a preveni violența în școli şi a găsi soluții la faptele deja petrecute. De asemenea, s-au angajat să creeze canale conduse de tineri pentru raportarea violenţei în mediul şcolar, se mai arată pe site-ul https://www.unicef.org/.
Citește și: Ziua internaţională de eliminare a impunităţii pentru crime împotriva jurnaliştilor
În România, bullyingul a fost reglementat legal în 2019, prin Legea nr. 221/2019 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. „În unitățile de învăţământ şi în toate spațiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violența psihologică – bullying.”, se arată în legea menţionată, potrivit Agerpres.
Violența psihologică sau bullying-ul este definit ca fiind „acțiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaționale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, ce au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfășoară în unitățile de învăţământ şi în toate spațiile destinate educaţiei şi formării profesionale”, se arată în textul legii preluat de pe https://lege5.ro/.
În iunie 2020, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi specialiştii cooptați în grupul de lucru de profil au elaborat normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 221/2019 prin care este prevenit şi combătut bullying-ul în spațiile destinate învățământului, conform https://www.edu.ro/.
Astfel, pentru prevenirea violenţei psihologice-bullying, normele de aplicare a Legii bullying-ului spun că, în fiecare unitate de învăţământ va fi înființat un grup de acţiune anti-bullying din care vor face parte maximum 10 membri. Între aceştia se vor regăsi directorul unității de învăţământ, profesorul consilier şcolar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei, inclusiv a violenţei psihologice-bullying, doi sau mai mulţi reprezentanți ai elevilor, un reprezentant al părinţilor, reprezentanți ai autorității locale. Rolul acestui grup este prevenirea, identificarea şi soluționarea faptelor de bullying comise între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaționale şi/sau cibernetice.
Citește și: Cum să ai o relație sănătoasă cu știrile. Informația îți oferă libertate dacă știi cum să o filtrezi
Fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul „școala cu toleranţă zero la violenţă”. În plus, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, în perioada următoare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării ar urma să realizeze Ghiduri de bune practici pe cicluri de învăţământ, privind modul de interacţiune şi de intervenţie în situaţiile de violenţă psihologică-bullying, se mai arată în Normele metodologice citate.
