Autoritățile din China încep noi anchete epidemiologice după ce un copil de trei ani a fost depistat cu ciumă bubonică

Autoritățile din China încep noi anchete epidemiologice/ Pexels
Autoritățile din China încep noi anchete epidemiologice/ Pexels

China se luptă acum cu noi anchete epidemiologice, însă nu este vorba despre coronavirus, ci despre ciuma bubonică. Un copil de trei ani din regiunea Menghai din Yunnan a fost diagnosticat duminică cu ciumă bubonică, după ce în cursul zilei de vineri a fost internat cu simptome, scrie Daily Mail.

Deși copilul se află într-o stare stabilă, cu simptome ușoare, autoritățile nu au putut sta liniștite și au declanșat anchete epidemiologice, au impus carantine locale și au început să măsoare temperatura localnicilor.

Nu se știe exact cum s-a infectat copilul, însă autoritățile iau ca sursă de infectare epidemia care a avut loc în regiune, după ce mai mulți șobolani au avut parte de o moarte suspectă. Descoperirea vine după ce în China au fost raportate două decese de ciumă în luna ianuarie a acestui an.

Citește și: Din cauza cui a ajuns planeta în fața unui nou lockdown? Detalii neștiute din trecutul controversat al șefului OMS și pentru cine e obligat să facă jocurile în pandemie

De asemenea, în Mongolia Interioară, o regiune autonomă din Republica Populară Chineză, aflată la granița cu Mongolia și Rusia, s-au raportat două decese cauzate de ciumă bubonică în luna august, fapt care a determinat autoritățile să închidă anumite localități și să carantineze localnici. China riscă și o răspândire a bolii din țara vecină Mongolia, care a pus sub risc de ciumă 17 din cele 21 de provincii.

Ce este ciuma bubonică

Apariția ciumei bubonice a provocat cea mai violentă pandemie din istorie, fiind denumită ”Moartea neagră”. Ciuma a izbucnit în Asia, răspândindu-se în Europa după anul 1347, unde a creat mare panică. Durerile îngrozitoare, transpirația și frisoanele erau principalele simptome ale bolii. Totuși mai era ceva care îi deosebea pe cei care sufereau de ciumă de cei care aveau doar febră mare: în zona axilară, pe gât, și eventual în zona inghinală apăreau niște umflături pline cu puroi, numite „buboane”. La început erau de culoare roz, apoi purpurii, iar în final negre, putând ajunge la dimensiunea unor portocale. Victimele mureau în chinuri groaznice.

Răspândire

Apariția din Asia

Se pare că ciuma a apărut pentru prima oară în 1330, în Asia Centrală. A făcut ravagii în China de Est și India, s-a extins spre vest prin Orientul Mijlociu și Africa de Nord, ajungând în Europa. În 1347, ciuma ajunsese deja în porturile Constantinopol și Trebizonda.

Sosirea în Europa

Primele semnalări despre apariția ciumei negre în Europa datează din 1347. În octombrie în acel an, 12 corăbii italiene s-au întors de pe Marea Neagră, prin Mediterana debarcând în portul sicilian Messina. Echipajul și călătorii au ajuns slăbiți, unii dintre ei morți, alții pe moarte. Martorii oculari nu-și puteau explica motivul.

Citește și: Distanțarea socială, controversa anului 2020. Istoria tulburătoare a conceptului care de două secole îi împinge pe oameni să se înstrăineze unul de altul

Pe vase, pe lângă oameni, mai erau și șobolani, ca de altfel pe orice alt vas. Când navele au ajuns la destinație, șobolanii „călători” s-au împrăștiat printre șobolanii de pe uscat pe care i-au infestat cu puricii purtători de bacteria răspunzătoare de boală. Puricii ce se hrăneau cu sângele șobolanilor le-au transmis ciuma.

Orașele portuare europene, murdare și aglomerate, asigurau un mediu de viață propice pentru șobolani și purici. Când șobolanii au început să moară din cauza bolii, puricii au căutat altă sursă de sânge, în cazul acesta – oamenii. Astfel, puricii infectați cu bacteria cauzatoare de ciumă prin intermediul șobolanilor, au cauzat moartea a milioane de oameni.

Orientul Mijlociu

Ciuma a lovit și diverse țări din Orientul Mijlociu, conducând la depopulări considerabile și la schimbări ale structurilor economice și sociale. În timp ce s-a răspândit spre Europa de Vest, boala a intrat în Orientul Mijlociu din sudul Rusiei. În toamna lui 1347, ciuma ajunsese în Alexandria, în Egipt, probabil prin intermediul vaselor care călătoreau la Constantinopol.

În 1348, ciuma s-a deplasat înspre est, în Gaza, și spre nord de-a lungul coastei estice a Mediteranei, în Liban, Siria și Palestina, lovind orașele Ashkelon, Accra, Ierusalim, Sidon, Damasc, Homs și Alep. În 1348–49, boala s-a răspândit până în Antiohia. Locuitorii orașului s-au refugiat spre nord, mulți dintre ei murind în timpul călătoriei, dar infecția se împrăștiase deja în Asia Mică.

Citește și: Adevăratele cauze ale depresiei au fost complet ignorate. De ce nu poate fi păcălit creierul și cât de înșelătoare sunt medicamentele recomandate de doctori

Mecca a fost infectată în 1349. În același an, și în orașul Mosul a avut loc o epidemie masivă, iar Bagdadul a suferit o a doua izbucnire a bolii. În 1351 a fost lovit și Yemenul. Aceasta a coincis cu întoarcerea Regelui Mujahid al Yemenului din captivitatea din Cairo. Este posibil ca grupul său să fi adus boala din Egipt.

Reapariția

În 1351 s-a terminat primul asalt al ciumei negre. Istoricul medieval Froissart a estimat că aproximativ o treime din populația globului a murit de aceasta boală, fapt confirmat și de cercetările din prezent.

Moartea neagră s-a retras, dar numai pentru o vreme. În 1361, în 1369, apoi cu regularitate, a reapărut până la sfârșitul secolului XV. Mai târziu a reapărut din ce în ce mai rar. În Anglia, ultima epidemie a fost în 1665, când au murit aproximativ 100 000 de oameni.

Pesta nu a dispărut nici până astăzi. La sfârșitul secolului XIX, a reapărut în Asia și doar în India a făcut 6 000 000 de victime. Tot aici, în 1995, a cauzat pierderea multor vieți omenești. Potrivit Wikipedia, bacteria pestei este transmisă de purici și se dezvoltă în tubul digestiv al acestora. La începutul anului 2020, ciuma și-a făcut din nou apariția, declanșând astfel o nouă epidemie în China.

Te-ar putea interesa și