Distanțarea socială, controversa anului 2020. Istoria tulburătoare a conceptului care de două secole îi împinge pe oameni să se înstrăineze unul de altul

Distanţarea socială, controversa anului 2020/ Pixabay
Distanţarea socială, controversa anului 2020/ Pixabay

Sub semnul pandemiei, distanțarea socială este modelul comportamental al anului 2020. Impus de teama de coronavirus, el este exersat zilnic de sute de milioane de oameni din toată lumea şi fluturat de autorități drept scut împotriva nenorocirii care ne dă târcoale.

O bătălie nu se câştigă însă de la distanță, fie ea socială, ci mai degrabă ne izolează pe un teren neutru şi într-un final ne distanțează inclusiv de noi înşine, cei care eram înainte. Conceptul, schimbarea şi dezechilibrul generat îşi dau astfel întâlnire în cabinetele de psihiatrie, luate cu asalt în ultimele luni de aşa-zişii pacienți normali, dar totuşi profund tulburați.

Iar asta nici nu-i de mirare, pentru că “distanțarea socială” este un proiect atribuit protocoalelor CIA din anii ’50, de a sparge rezistența prizonierilor necooperanți, dar a fost şi parte a programului secret de cercetare a modificărilor comportamentului uman, care a implicat utilizarea mai multor metodologii de manipulare a diferitelor stări mentale ale oamenilor. În oricare dintre cazurile în care a fost aplicată, distanțarea socială s-a dovedit o modalitate excelentă de a eroda nevoia normală a unui individ de contact social, de a anihila în mod eficient funcția creierului privitoare la interacțiunea umană și, în general, a provocat emoții nesănătoase.

După cum spunea şi fostul senator american John McCain, prizonier în Războiul din Vietnam, „îți zdrobește spiritul mai eficient decât orice altă formă de maltratare”. Regulile 3 și 44 din Regulile lui Nelson Mandela avertizează că tăierea legăturilor cu lumea exterioară mai mult de două săptămâni de izolare reprezintă un tratament crud și inuman.

Cei care au cunoştințe avansate de psihologie sunt familiarizați poate cu Experimentul cu Bezele, efectuat prima oară de Walter Mischel și colegii săi. Copii de vârstă pre-şcolară au fost aşezați în fața unei bezele şi li s-a spus de către un examinator: „Dacă nu mâncați această bezea, când mă întorc veți avea două”. Cercetătorii i-au lăsat apoi pe copii singuri în cameră cu bezeaua și au înregistrat video ce au făcut aceştia în încercarea de a mai obține o bezea. Studiul ne-a învățat multe despre autocontrol, întârzierea satisfacției și diferențele de personalitate. Iar dacă lecțiile sale au contat vreodată, contează cu atât mai mult în ziua de astăzi.

„Ceea ce ni se cere este similar cu ceea ce au făcut acei copii preșcolari. O persoană cu autoritate ne spune: Protejează-te, păstrează distanța. Nu mai îmbrățișa oamenii. Va conta mai târziu. La fel ca şi acei copii, noi trebuie să avem încredere în aceste figuri ale autorității, să ne modificăm comportamentul, în schimbul promisiunii unei recompense cândva, în viitor”, spune Michelle VanDellen, doctor în psihologie şi profesor la catedra Universității din Georgia.

Unul dintre cele mai crude lucruri care se întâmplă atunci când oamenii se confruntă cu provocări de autocontrol este că mintea începe să ne joace feste. S-ar putea să începem să simțim că ceea ce facem nu va conta cu adevărat (ar fi ca și când am crede că două bezele nu sunt mai bune decât una). Și, mai rău, vom începe să simțim că altor oameni nu le pasă la fel de mult. Vom începe să credem că am făcut deja destule pentru a putea face o pauză acum sau că, din moment ce alți oameni fac o pauză, merităm și noi una.

Istoria surprinzător de profundă și adesea tulburătoare a „distanțării sociale” este însă mai veche decât putem crede. Cea mai veche referință în limba engleză a fost găsită de o doctorandă la Universitatea din Chicago, Lily Scherlis, în traducerea din 1831 a memoriilor lui Louis Antoine Fauvelet de Bourrienne despre prietenia sa cu Napoleon. Ea a făcut şi o descriere a evoluției termenului, pe care l-a urmărit preț de aproape 100 de ani, până la gripa spaniolă din 1920.

Scala Socială a Distenței împarte lumea în grupuri etnice

„A început cu o amintire a unui prieten al lui Napoleon, care a vorbit despre modul în care a experimentat spațiul în prietenia cu Împăratul Franței, pe măsură ce acesta cucerea tot mai multe şi mai îndepărtate locuri. Apoi, termenul de distanțare socială este folosit foarte mult ca eufemism pentru sublinierea diferențelor de clasă în ziarele britanice din secolul al XIX-lea și ca eufemism pentru diferențierile de rasă în ziarele americane din acelaşi secol. În anii 1920, Scala Socială a Distanței [care măsoară prejudecățile cerând participanților să descrie cât de confortabil se simt interacționând cu oameni de altă rasă] devine un instrument de științe sociale, o încercare reductivă de a împărți lumea în grupuri etnice și această scală este încă în uz. Mi se pare șocant să iei toate sentimentele complicate și ambivalente pe care le poate avea un individ cu privire la membrii unei alte categorii și să atribui un număr acestor sentimente”, spune Scherlis.

Un alt moment notabil a fost preluarea termenului în timpul crizei SIDA, din anii ’80, când a fost folosit în mod colocvial pentru a descrie temerile legate de contagiune, temeri care s-au dovedit ulterior ştiințific greşite. Abia în anul 2004 Centrul de Control al Bolilor din SUA (CDC) preia „distanțarea socială” pentru a vorbi despre bolile cu transmisie aeriană, după apariția virusului SARS.

Nu există şi nu vor exista statistici despre câte vieți a salvat distanțarea socială, aşa cum nu poate exista vreo estimare despre câte milioane de oameni au fost afectați psihologic şi în ce grad. Este cert însă că folosită ca instrument experimental ea poate crea prejudecăți şi dezechilibre mult mai profunde şi cu implicații pe termen lung legate de rasă, etnie, vârstă, sex sau clasă socială, aşa cum reiese din definiția dată de însăşi „părintele” distanțării sociale, Emory S. Bogardus, cel căruia în anul 1925 i-a venit ideea de a măsura empiric dorința oamenilor de a participa la contacte sociale, în diferite grade de apropiere, cu membrii altor grupuri sociale.

Te-ar putea interesa și