China urmează să trimită marţi, pentru prima oară în istoria sa, un astronaut civil în spaţiu, într-o misiune umană către Staţia Spațială Tiangong, o nouă etapă în continuarea ambițiilor sale de explorare în afara atmosferei terestre.
Acest astronaut, Gui Haichao, în vârstă de 36 de ani, un ”specialist în sarcină utilă” este ”profesor la Universitatea de Aeronautică şi Astronautică din Beijing”, anunţă luni, într-o conferinţă de presă, un purtător de cuvânt al Agenţiei chineze a Zborurilor Spaţiale Umane, Lin Xiqiang.
Până acum, toţi astronauţii chinezi trimişi în spaţiu făceau parte din Armata Populară de Eliberare (APL). Gui Haichao va fi ”principalul responsabil de gestionarea pe orbită a sarcinilor utile” consacrate unor experienţe în domeniul ştiinţei spaţiale, precizează el, potrivit News.ro.
Citește și: Ce s-a întâmplat cu astronauții sovietici pierduți în spațiu: „Sovieticii au fost întotdeauna interesați de efectele pe termen lung”
Astronautul civil se va afla pe orbită împreună cu comandantul misiunii Shenzhou-16, Jing Haipeng, şi astronautul Zhu Yangzhu. Echipajul urmează să decoleze de la baza de lansare Jiuquan, situată în nord-vestul Chinei, marţi, la ora locală 9.31 (4.31, ora României), anunţă Agenţia Spaţială.
Gui provine dintr-o ”familie obişnuită” din provincia Yunnan (vest), potrivit Universităţii Beihang, celălalt nume al instituţiei la care lucrează profesorul. El ”a simţit atracţie faţă de (domenil) aerospaţial” în 2003, când a urmărit la radioul campusului zborul primului chinez în spaţiu, scrie universitatea pe reţele de socializare.
Proiecte legate de ”visul spaţial” chinez se multiplică în preşedinţia lui Xi Jinping. Gigantul asiatic investeşte, de mai multe decenii, miliarde de euro în programul spaţial chinez condus de către armată, ceea ce i-a permis să recupereze cea mai mare parte a întârzierii faţă de America şi Rusia.
China a trimis primul astronaut în spaţiu în 2003, iar Staţia Spaţială chineză Tiangong (”Palat celest”) este deplin operaţională de la sfârşitul lui 2022. În 2019, un dispozitiv chinez a aterizat pe faţa ascunsă a Lunii, iar apoi, în 2021, China a trimis un robot mic pe suprafaţa lui Marte. Ea preconizează să trimită primul echipaj către Lună până în 2029. Ultimul modul al Staţiei Tiangong a fost ataşat cu succes structurii principale a instalaţiei în 2022.
Citește și: Cum mănâncă oamenii în spațiu. O femeie care s-a antrenat pentru a deveni astronaut NASA a divulgat totul
Baza orbitală este dotată cu material ştiinţific de vârf – ”primul ceas atomic rece” spaţial, potrivit agenţiei oficiale chineze de presă China Nouă. Tiangong urmează să evolueze pe o orbită terestră joasă, la o altitudine de 400-450 de kilometri tim de cel puţin zece ani, pentru a-i permite Chinei să-şi menţină o prezenţă umană pe termen lung în spaţiu.
Echipaje urmează să asigure, pe rând, o prezenţă continuă în laboratorul orbital, care vor efectua experimente ştiinţifice şi vor testa noi tehnologii.
Beijingul nu intenţionează să folosească Tiangong în scopuri de cooperare cu alte ţări la aceeaşi amploare ca Staţia Spaţială Internaţională (ISS), dar se declară deschis unor eventuale colaborări, a căror amploare este necunoscută.
China a fost dată afară de pe Staţia Spaţială Internţaională în 2011, când Washingtonul a interzis NASA orice cooperare cu Beijingul.
