Săptămâna conștientizării sănătății mentale. În ce ne-a transformat pandemia? Din cauza prea multor ore petrecute online ajungem să ne urâm corpul

Săptămâna conștientizării sănătății mentale
Săptămâna conștientizării sănătății mentale

Lockdown, distanțare socială, muncă de acasă, probleme legate de pierderea de locului de muncă sau alte neajunsuri – această pandemie care a acaparat lumea în urmă cu mai bine de 15 luni a pus o presiune suplimentară pe viața oamenilor, relațiile dintre aceștia și sănătatea lor mintală.

Potrivit unui studiu al Fundației pentru Sănătate Mintală, anxietatea și îngrijorarea din cauza pandemiei au scăzut în ultima vreme, întrucât oamenii au devenit mai plini de speranță cu privire la ridicarea restricțiilor. Dar, printre grupurile vulnerabile, există încă niveluri ridicate de anxietate. Pe măsură ce ieșim din sfera restricțiilor și începem să interacționăm cu colegii, prietenii și familia mai mult decât am făcut-o în ultimele luni, realizăm că sănătatea mintală a noastră şi a celor din jur este la fel de importantă ca și sănătatea fizică. Aproximativ unul din cinci adulți a experimentat o formă de depresie în primele câteva luni ale acestui an, cifrele fiind de peste două ori mai mari decât cele de dinainte de apariția pandemiei de coronavirus.

Un aspect mai puțin discutat a fost sesizat de Dr. Petra Eckler, de la Universitatea din Strathclyde, care vorbeşte despre legătura dintre social media și imaginea fizică negativă pe care mulți o avem despre noi. În cadrul prelegerilor ce țin de Săptămâna de conștientizare a sănătății mintale, pe care tocmai o traversăm, academicianul din Glasgow avertizează că lockdown-ul a creat o „furtună perfectă” pentru persoanele care se luptă cu probleme de imaginea lor fizică.

Deşi studiile se află în stadii incipiente, s-a putut constata o legătură puternică şi directă între orele în exces petrecute online și încredere scăzută în imaginea fizică, odată cu creșterea numărului de influenceri și a standardelor de frumusețe toxice care ajung să afecteze sănătatea mintală a celor care petrec prea mult timp în aplicațiile de social media. De asemenea, pare să existe un risc crescut în alimentația dezordonată, anxietatea, auto-vătămarea și chiar gândurile de sinucidere, în special în rândul tinerilor care petrec prea mult timp online.

Sondajul realizat de Fundația pentru Sănătate Mintală, împreună cu YouGov, a constatat că unul din cinci adulți (20%) a simțit rușine, puțin peste o treime (34%) au experimentat încredere scăzută și 19% s-au simțit dezgustați din cauza imaginii corpului lor, comparativ cu anul precedent. Dintre adolescenți, 37% s-au simțit dezamăgiți, iar 31% s-au rușinat, în raport cu imaginea corpului lor.

Dr. Petra Eckler, care este specializată în sănătate și comunicare, avertizează că în prezent timpul de ecranare este mai mare, iar dacă la aceasta se adaugă regulile stricte din pandemie, s-a ajuns la situația în care problemele legate de imaginea corpului să crească în spirală printre oameni în ultimul an.

“Numai vorbind cu studenții mei, impresia pe care o am este că sănătatea mintală este în general mai proastă în momentul de față. Oamenii sunt îndepărtați de prieteni și familie, oportunitățile de angajare sunt destul de precare, persoanele se simt frustrate și triste. Nu sunt multe locuri în care să mergi. Toate acestea pot afecta modul în care oamenii ajung să se perceapă pe ei înşişi şi, mai departe, să-şi perceapă corpul. Este o furtună perfectă de diferiți factori”, spune aceasta.

Aplicațiile de editare alimentează standardele de frumusețe nerealiste

Cercetările doctorului Eckler despre legătura dintre preocupările legate de imaginea corporală și rețelele de socializare au început cu un studiu privind utilizarea Facebook, în anul 2013. De atunci, platformele au proliferat, incluzând Instagram și Tiktok, cu aplicații de editare a fotografiilor, cum ar fi Facetune, care alimentează standardele de frumusețe nerealiste ale dismorfiei corpului și preocuparea față de propriile noastre aparențe.

Un alt sondaj, realizat de Be Real, în 2019, a constatat că tinerii şi copiii care folosesc mai multe rețele de socializare afirmă că se simt mai puțin mulțumiți de corpul lor. S-a constatat că 40% dintre tineri (26% dintre băieți și 54% dintre fete) au spus că imaginile de pe rețelele de socializare i-au făcut să se îngrijoreze în legătură cu imaginea corpului lor.

“Conștient sau inconștient, social media a schimbat modul în care ne vedem propriile corpuri”, explică dr. Eckler. “Volumul ridicat de conținut s-a intensificat în ultimii zece ani. Problema este că oamenii nu doar se uită la o fotografie, ci se compară automat cu ea. Vezi fețe şi corpuri frumoase care sunt, pentru marea majoritate, exagerate. Modificate prin diverse filtre şi, deşi ştii asta, totuși vrei să faci ceva pentru a arăta mai bine”, mai spune ea, şi dă ca exemplu, din rândul tinerelor, tendința „imensă” de mărire a buzelor, alimentată de influenceri și celebrități.

“Cumpără pentru că nu vor să se simtă lăsate pe dinafară. Simt că nu se compară favorabil cu prietenii lor. Acest lucru nu se întâmplă doar într-un vid cultural, ci şi industria ne exploatează dorințele de a arăta mai bine. Influencerii nu se află acolo doar pentru a-şi face profile de Instagram frumoase, ei au sponsori, produse, iar multe dintre acestea ne transmit imaginile idealizate pe care apoi ne străduim să le atingem şi noi. Dacă vă gândiți critic la toată industria, aceasta beneficiază de nesiguranța din jurul corpurilor și fețelor oamenilor”, mai spune Petra Eckler.

În ultima vreme s-au depus eforturi pentru a combate influența toxică a rețelelor sociale asupra sănătății mintale, iar Mișcările pentru pozitivitatea corpului au explodat online în ultimul deceniu. Mișcarea a fost concepută pentru a încuraja acceptarea de sine în rândul persoanelor supraponderale, provocând în același timp standardele de frumusețe ale societății și de atunci a tot crescut, ajungând să includă persoanele cu dizabilități sau pe cele din comunitatea LGBTQ.

De asemenea, au existat eforturi din partea influencerilor pentru a arăta celulita de pe corpul aşa-numitelor frumuseți, fotografiile neretuşate sau acneea, în postările „Instagram versus Reality”. Dr. Eckler apreciază că este un pas în direcția corectă, dar trebuie făcut mai mult. “Este o modalitate de a ridica puțin blestemul. Problema este că ar trebui să existe mai multe. O vedetă s-ar putea să arate cum arată fără machiaj, dar apoi va reveni la postarea unor fotografii perfect îngrijite. Încă se îneacă în mesajul general al atingerii perfecțiunii”, apreciază ea.

Pentru persoanele care au o încredere scăzută față de propriul corp, există modalități de a o îmbunătăți. Dr. Eckler recomandă exerciții fizice pentru sănătatea mintală și fizică, gândirea critică vizavi de conturile pe care le urmăriți și schimbarea modului în care vorbești despre corpul tău cu tine și cu ceilalți. “Trebuie să începeți cu dieta de pe rețelele de socializare, ce conținut consumați. Asta chiar se află sub controlul nostru.

Nu mai urmăriți conturi – prieteni, influenceri, mărci – care au imagini sau produse care vă fac să vă simțiți rău – indiferent dacă este vorba de chestiuni legate de carieră sau de aspect, care credeți că v-ar putea interesa, deşi aveți tendința de a fi atraşi de a vă compara realizările cu ale altora. Femeile, mai ales, trebuie să nu mai folosească un limbaj disprețuitor atunci când vorbesc despre propriul corp. Respectul pentru corpul tău are rezultate mai bune pe termen lung pentru sănătatea și bunăstarea ta. Sperăm că, odată cu ridicarea restricțiilor, oamenii vor ieși mai mult din case şi poate vom îndepărta focul din corpurile noastre. Comportamentul online are consecințe reale în viață”, ne sfătuieşte şi avertizează în acelaşi timp, Dr. Eckler.

Te-ar putea interesa și