România alocă cel mai mic buget pentru sănătate din Uniunea Europeană, potrivit unui raport publicat recent de Eurostat. În 2022, țara noastră a cheltuit doar 858 de euro pe cap de locuitor pentru sănătate, în timp ce media UE este de 3.600 de euro. Acest decalaj subliniază o problemă cronică în sistemul sanitar românesc, care afectează milioane de pacienți.
Cel mai mic buget pentru sănătate din UE
În comparație cu alte state membre, România se află la coada clasamentului. Luxemburg alocă cel mai mult, cu 6.590 de euro per locuitor, urmat de Danemarca (6.110 euro) și Irlanda (5.998 euro). Chiar și vecinii Bulgariei, aflați de asemenea la un nivel economic modest, investesc mai mult: 990 de euro pe cap de locuitor.
Citește și: Alexandru Rafila, despre sistemul de sănătate din România: Avem un sistem de sănătate cu două viteze
România a înregistrat o creștere a cheltuielilor pentru sănătate în ultimii ani, însă rămâne departe de standardele europene. În 2022, sănătatea reprezenta 5,8% din PIB-ul României, comparativ cu media europeană de 10,4%. În acest context, experții atrag atenția asupra riscurilor majore pe termen lung.
Consecințele pentru pacienți
Decalajul investițiilor în sănătate are efecte dramatice asupra populației. Potrivit lui Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, România are una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității evitabile din UE.
„Avem mortalitatea cea mai mare și cele mai multe decese evitabile. În oncologie, sunt peste 20.000 de decese anual, iar procentul deceselor este mai mare cu 48% față de media UE. Speranța de viață este cu 5-6 ani mai mică decât media europeană”, a declarat acesta.
În 2022, România a înregistrat 358 de decese prevenibile la 100.000 de persoane, dublu față de media europeană. De asemenea, s-au raportat 235 de decese tratabile la 100.000 de locuitori, de 2,5 ori mai mult decât media UE. Printre principalele cauze se numără bolile cardiovasculare, pneumonia și accidentele vasculare cerebrale.
„Rușinea Europei”
Accesul limitat la tratamente inovatoare este o altă problemă majoră. Lipsa medicamentelor compensate forțează bolnavii să dea statul în judecată pentru a beneficia de terapii esențiale. „Suntem rușinea Europei! Avem pe rol peste 30 de procese cu statul român, iar până acum am câștigat peste 700 de procese privind accesul la molecule noi. Peste 2.500 de pacienți trăiesc datorită acestor procese”, a adăugat Irimia.
Citește și: Pandemia a schimbat percepția românilor despre birourile în care lucrează. Grija pentru sănătate a devenit prioritară, aproape jumătate dintre angajați doresc să fie protejați la locul de muncă
În fiecare an, peste 100.000 de români sunt diagnosticați cu cancer, iar aproape jumătate nu supraviețuiesc. Acest lucru evidențiază inegalitățile profunde dintre România și alte state europene.
Creșteri insuficiente
Deși în perioada 2014-2022 cheltuielile pentru sănătate în România au crescut cu 123%, investițiile rămân insuficiente. În 2021, an marcat de pandemie, România a atins cel mai mare nivel de cheltuieli din ultimii 10 ani: 6,5% din PIB.
Prin comparație, țări precum Germania (12,6% din PIB) sau Franța (11,9%) alocă proporțional dublu sau chiar triplu pentru sănătate.
Diferențele semnificative dintre România și media europeană în ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate reflectă o problemă structurală. Pentru a îmbunătăți calitatea vieții și accesul la tratamente, România trebuie să-și regândească prioritățile bugetare, altfel va continua să fie „rușinea Europei” în domeniul sănătății.
