Mai multe aeroporturi europene au fost date peste cap de o serie de alerte cu bombă primite în ultimele zile. Avioane au fost deviate, pasagerii au fost evacuați, iar echipele antiteroriste au verificat aeronave și bagaje. Deși în niciunul dintre cazurile raportate pe 3 noiembrie nu au fost descoperite dispozitive explozive, autoritățile au tratat fiecare amenințare ca pe un posibil pericol real.
De ce este suficient un simplu mesaj sau un avertisment anonim pentru a pune în mișcare un întreg dispozitiv de securitate și ce urmăresc persoanele care transmit astfel de amenințări?
Șapte avioane vizate de amenințări cu bombă într-o singură zi
Pe 3 noiembrie, cel puțin șapte aeronave care circulau în Europa au fost vizate de alerte cu bombă. Incidentele au implicat zboruri ale companiilor LOT, SAS, Ryanair și Wizz Air, cu legături către Varșovia, Roma, Murcia și Sofia.
Unele aeronave au fost deviate către alte aeroporturi, altele au aterizat conform programului, dar au fost izolate pentru verificări. În Polonia, aeroportul Modlin a fost închis temporar după ce un avion LOT, venit de la Londra, a fost redirecționat acolo. În Italia, un avion Ryanair a fost escortat de aeronave militare până la aterizare.
În Spania, pasagerii unui zbor Ryanair de la Manchester la Murcia au fost evacuați, iar specialiștii au verificat aeronava și bagajele. În toate aceste incidente, autoritățile au anunțat că nu au găsit explozibili.
Seria de alerte a început cu o zi înainte, când un avion Wizz Air care zbura de la Londra către Sofia a fost deviat la Budapesta, în urma unei amenințări primite în timpul zborului. Verificările nu au identificat niciun dispozitiv periculos.
De ce nu pot autoritățile să ignore o amenințare, chiar dacă pare o farsă?
O alertă cu bombă nu înseamnă automat că există un dispozitiv exploziv la bord. Ea reprezintă o informație care trebuie verificată, indiferent dacă a fost transmisă prin e-mail, telefon sau alt canal.
Problema este că, în primele momente, autoritățile nu pot ști dacă mesajul este o glumă, o tentativă de intimidare sau un avertisment real. O amenințare poate conține informații vagi sau poate indica o anumită aeronavă, iar fiecare detaliu trebuie analizat.
De aceea, companiile aeriene, aeroporturile și serviciile de securitate aplică proceduri speciale. În funcție de situație, avionul poate fi redirecționat către un aeroport unde există echipe pregătite pentru intervenție, pasagerii pot fi evacuați, iar aeronava, bagajele și zona din jurul acesteia sunt verificate.
Regulile europene privind securitatea aerodromurilor prevăd planuri de urgență pentru situații precum amenințările cu bombă, inclusiv măsuri de coordonare între operatorul aeroportului, autorități și serviciile de intervenție.
Un avion nu poate continua pur și simplu zborul ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat doar pentru că amenințarea pare neverosimilă. Prioritatea este eliminarea oricărui risc pentru pasageri și echipaj.
De ce ar transmite cineva alerte false cu bombă?
Motivele pot fi diferite: intimidarea, provocarea panicii, răzbunarea, perturbarea activității unei companii aeriene sau crearea unui sentiment de nesiguranță în rândul populației.
O amenințare falsă poate produce efecte importante chiar și atunci când nu există niciun explozibil. Un avion deviat înseamnă întârzieri, costuri suplimentare, mobilizarea echipelor de securitate și posibile perturbări pentru alte zboruri. Dacă mai multe aeroporturi sunt afectate în același timp, consecințele se pot extinde asupra întregului trafic aerian.
Analiștii citați de Financial Times au atras atenția că astfel de amenințări pot reprezenta o metodă relativ ieftină de a provoca perturbări importante și de a afecta încrederea pasagerilor în siguranța transportului aerian.
Totuși, faptul că mai multe alerte au apărut într-un interval scurt nu demonstrează automat că există un singur autor sau o operațiune coordonată. Până la acest moment, autoritățile nu au stabilit public o legătură între toate incidentele din Europa și nici nu au identificat un responsabil comun.
Ce înseamnă, de fapt, o alertă falsă? Poate fi pedepsită?
O amenințare care se dovedește falsă nu este neapărat lipsită de consecințe juridice. Persoana care transmite intenționat informații false despre existența unei bombe poate fi cercetată penal, în funcție de legislația țării în care are loc incidentul și de efectele produse.
De exemplu, legislația franceză prevede o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare și o amendă de 75.000 de euro pentru comunicarea cu bună știință a unei informații false care compromite siguranța unei aeronave aflate în zbor.
Așadar, o amenințare transmisă sub forma unei glume poate declanșa o intervenție de securitate de amploare și poate atrage consecințe penale serioase pentru autor.
Ar trebui să ne îngrijoreze valul de alerte din Europa?
Faptul că mai multe aeronave au fost vizate într-o singură zi este un motiv pentru care autoritățile investighează atent incidentele. Nu înseamnă însă că avioanele respective au fost în pericol iminent sau că aeroporturile europene au devenit nesigure.
Până acum, toate cele șapte alerte raportate pentru ziua de 3 noiembrie au fost infirmate în urma verificărilor, iar pasagerii au ajuns în siguranță la sol.
