Un studiu recent, realizat de 89 de cercetători din întreaga lume, a dezvăluit că atât strugurii de masă, cât și cei de vin au fost „domesticiți” cu aproximativ 11.000 de ani în urmă. Conform cercetărilor, acest proces a avut loc concomitent în Asia de Vest și Caucaz, marcând începutul cultivării viței de vie sălbatice și, în cele din urmă, obținerea strugurilor pe care îi consumăm astăzi.
Cercetătorii au analizat aproximativ 5.000 de resurse genetice asociate soiurilor de struguri din întreaga lume, iar concluziile lor au fost publicate în prestigiosul jurnal Science, fiind selectate chiar ca subiect de copertă.
Originea comună a viței de vie
Conform studiului, primele soiuri domesticite de struguri din Asia de Vest s-au răspândit treptat în Europa, odată cu migrarea primilor fermieri. Pe parcursul acestui proces, soiurile de struguri au trecut printr-un proces de introgresiune – formarea unor noi specii prin hibridare – cu ecotipurile sălbatice vestice.
Citește și: Cum te ajută strugurii în cazul arsurilor solare. Trei porții pe zi din acest fruct au un impact uriaș
Acest schimb genetic și procesul de domesticire au dus la apariția unor soiuri unice de struguri de vin în Europa, cum ar fi cei din familia muscat. De asemenea, până la sfârșitul Neoliticului, strugurii de vin occidentali s-au diversificat, fiind influențați de migrațiile umane și de selecția naturală.
Domesticirea și caracteristicile strugurilor
Oamenii de știință au analizat și caracteristicile asociate procesului de domesticire, dezvăluind noi informații despre modul în care a evoluat vița de vie. Printre aceste caracteristici se numără hermafroditismul – capacitatea plantelor de a produce atât flori masculine, cât și feminine – dar și aroma specifică de muscat și culorile variate ale cojii strugurilor.
Citește și: Ce vin ți se potrivește în funcție de zodie
Profesorul Dong Yang de la Universitatea Agricolă Yunnan, unul dintre cercetătorii implicați, a explicat că echipa sa a petrecut trei ani completând analiza genomului viței de vie și cartografiind genomul de referință al viței cultivate. Această muncă detaliată oferă o imagine clară a modului în care strugurii au evoluat de-a lungul mileniilor, precum și a influenței pe care domesticirea a avut-o asupra palatabilității și diversității acestor fructe.
Acest studiu nu doar că ne ajută să înțelegem mai bine istoria strugurilor și a vinului, dar deschide și noi perspective pentru cultivarea viței de vie. Informațiile genetice detaliate vor putea fi folosite pentru a dezvolta soiuri noi, mai rezistente și mai gustoase, adaptate nevoilor actuale.
