Protestul savanților împotriva carantinei. Experții cer reluarea cursurilor în clase, redeschiderea școlilor și munca de la birou

Experții cer reluarea cursurilor în clase/ Pexels
Experții cer reluarea cursurilor în clase/ Pexels

Al doilea val de coronavirus s-a abătut deja asupra Europei, iar guvernele sunt în mijlocul luării de noi restricții, care sugrumă şi mai mult economiile naționale şi însingurează indivizii.

Acceptate la începutul pandemiei, restricțiile au început treptat să fie privite cu scepticism, pentru ca în cele din urmă să se treacă la proteste fățişe. La manifestațiile de stradă de la Londra, Berlin sau Dublin se raliază acum şi vocile savanților. Speriați de viitorul pe termen mediu şi lung al omenirii, aproximativ 6.000 dintre marii specialişti ai lumii au semnat o declarație publică prin care cer încetarea “lockdown”-urilor şi luarea altor măsuri de protecție împotriva răspândirii coronavirusului.

Declarația a fost inițiată de Dr. Martin Kulldorff, profesor de medicină la Harvard, biostatistician şi epidemiolog cu expertiză în detectarea şi monitorizarea focarelor de boli infecțioase, Dr. Sunetra Gupta, profesor la Oxford, epidemiolog cu expertiză în imunologie, dezvoltarea vaccinurilor și modelarea matematică a bolilor infecțioase, şi de către Dr. Jay Bhattacharya, profesor la Facultatea de Medicină a Universității Stanford, medic, epidemiolog, economist în sănătate și expert în politici de sănătate publică.

Între co-semnatari se numără ale nume sonore ale medicinii mondiale, între care Anthony J. Brookes – profesor de genetică la Universitatea din Leicester, Sylvia Fogel – expert în autism şi psihiatru la Massachusetts General Hospital şi instructor la Harvard, Eitan Friedmann – profesor de medicină la Universitatea din Tel Aviv, Mike Hulme – profesor de geografie umană la Cambridge, sau Michael Levitt – laureatul Premiului Nobel pentru Chimie în 2013.

Citește și: Rezolvăm o problemă creând-o pe alta! Cum au ajuns măștile de protecție să fie principalii factori de poluare

În total, aproximativ 250.000 de persoane au semnat Declarația de la Great Barrington, 6.000 dintre ei fiind experți la cel mai înalt nivel. “În calitate de epidemiologi ai bolilor infecțioase și oameni de știință cu specializare pe sănătatea publică, suntem foarte îngrijorați în legătură cu impactul nociv pe care actualele politici COVID-19 îl au asupra sănătății fizice și psihice. Recomandăm o abordare pe care o numim Protecție Concentrată”, se arată în introducerea declarației.

În continuarea, experții îşi expun propriile idei de gestionare a crizei, total diferite față de cele ale politicienilor. “Suntem de peste tot din lume, atât de dreapta cât și de stânga. Ne-am dedicat carierele țelului de a proteja oamenii. Politicile curente de carantinare produc efecte devastatoare asupra sănătății publice, atât pe termen scurt cât și pe termen lung. Rezultatele (și ne limităm aici la doar câteva) includ rate mai mici de vaccinare a copiilor, înrăutățirea situației bolilor cardiovasculare, testări mai puține pentru depistarea cancerului și un declin al sănătății mintale – toate ducând la o mortalitate în exces în anii următori, cei din clasa muncitoare și cei tineri fiind afectați cel mai grav. Ținerea elevilor și studenților în afara școlilor este o mare nedreptate.

Continuarea acestor măsuri până când apare un vaccin va provoca daune iremediabile, iar cei care sunt mai puțin privilegiați vor suferi disproporționat de mult.

Citește și: Ziua mondială a sănătății mintale. Cum ți-a afectat pandemia de coronavirus echilibrul psihic

Din fericire, putem înțelege din ce în ce mai mult acest virus. Știm că vulnerabilitatea fatală din cauza COVID-19 este de mai bine de o mie de ori mai mare în rândul celor bătrâni și bolnavi decât în rândul celor tineri. De fapt, pentru copii, COVID-19 este mai puțin periculoasă decât multe alte rele, inclusiv gripa. Pe măsură ce imunitatea crește în rândul populației, riscul infectării devine pentru toți mai mic – inclusiv pentru cei vulnerabili. Știm că, în final, toate populațiile vor obține imunitatea de turmă – adică punctul la care rata noilor infectări este stabilă – și că acest lucru poate fi ajutat (dar nu este dependent) de un vaccin. Scopul nostru, deci, ar trebui să fie acela de a minimiza mortalitatea și suferința socială până când obținem imunitatea”, explică experții.

Ce înseamnă protecția concentrată

“Abordarea cea mai înțeleaptă și blândă, care pune în balanță riscurile și beneficiile obținerii imunității de turmă, este să permitem celor care au un risc minim de moarte să-și trăiască viețile în normalitate și să consolideze imunitatea la virus prin infectare naturală. În același timp, trebuie să protejăm mai bine pe cei care au riscul cel mai mare. Aceasta este ceea ce numim Protecție Concentrată.

Adoptarea de măsuri pentru a-i proteja pe cei vulnerabili ar trebui să fie scopul central al politicilor de sănătate publică vizavi de COVID-19. De exemplu, casele de bătrâni ar trebui să folosească personal care a obținut imunitatea și să facă frecvent teste PCR celorlalți lucrători și tuturor vizitatorilor. Rotația personalului ar trebui să fie minimizată. Pensionarilor care trăiesc acasă ar trebui să le fie livrate cumpărăturile la domiciliu. În măsura în care este posibil, ar trebui să se întâlnească cu rudele în aer liber, nu în interior. Se poate și este perfect în aria și capabilitățile celor specializați în sănătate publică să pună în aplicare o listă comprehensivă și detaliată de măsuri, inclusiv de abordări pentru gospodăriile multigeneraționale.

Citește și: Bătălia epocilor. Anul 536, cel mai rău an din istorie, dar ce îi lipsește lui 2020 să îl detroneze

Celor care nu sunt vulnerabili ar trebui să li se permită imediat să își reia viața obișnuită. Pentru a scădea pragul imunității de turmă, toată lumea ar trebui să recurgă la măsuri simple de igienă, precum spălatul mâinilor și statul acasă al celor care se simt rău. Școlile și universitățile ar trebui să fie deschise pentru predarea la clasă. Activitățile suplimentare, precum sporturile, ar trebui să fie reluate. Adulții tineri care au risc scăzut ar trebui să poată lucra în mod normal, nu neapărat de acasă. Restaurantele și alte afaceri ar trebui să fie deschise. Artele, muzica, sporturile și alte activități culturale ar trebui să se reia. Cei care sunt mai expuși riscului ar trebui să poată participa dacă își doresc, în timp ce societatea ca întreg se bucură de protecția oferită celor vulnerabili de cei care și-au obținut imunitatea”, explică savanții semnatari ai Declarației de la Great Barrington.

Te-ar putea interesa și