Consecințele economice ale pandemiei sunt deja resimțite. Companiile au trecut la concedieri de personal în efortul de a-și salva afacerile, în timp ce multe companii şi-au închis complet porțile.
Având în vedere experiența anterioară a situațiilor de urgență, este de așteptat ca nevoia de sănătate mintală și sprijin psihosocial să crească substanțial în următoarele luni și chiar ani. Investițiile în programe de sănătate mintală la nivel național și internațional sunt acum mai importante decât au fost vreodată. Acesta este motivul pentru care obiectivul campaniei de Ziua Mondială a Sănătății Mintale din acest an este creșterea investițiilor în sănătatea mintală.
Sănătatea mintală este unul dintre cele mai neglijate domenii ale sănătății publice. Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, aproape un miliard de persoane suferă de o tulburare mintală, trei milioane de oameni mor în fiecare an din cauza consumului nociv de alcool, iar o persoană moare la fiecare 40 de secunde prin sinucidere. În plus, miliarde de oameni din întreaga lume au fost afectați de pandemia de COVID-19, care are un impact suplimentar asupra sănătății mintale a populației.
Cu toate acestea, puțini oameni din întreaga lume au acces la servicii de sănătate mintală de calitate. În țările cu venituri mici și medii, mai mult de 75% dintre persoanele cu tulburări psihice, neurologice și de consum de substanțe nu primesc deloc tratament pentru starea lor.
Citește și: Hrană pentru creier. Există o legătură directă între dietă şi sănătatea mentală, ce alimente să consumăm pentru a preveni depresia, boala secolului XXI
Mai mult, stigmatul, discriminarea, legislația punitivă și abuzurile asupra drepturilor omului sunt încă larg răspândite. Accesul limitat la asistență medicală de calitate, la prețuri accesibile, înainte de pandemie, și mai ales în situații de urgență umanitară și în situații de conflict, a fost în continuare diminuat din cauza COVID-19. Asta pentru că pandemia a perturbat serviciile de sănătate din întreaga lume.
Cauzele principale au fost: infecția și riscul de infecție în unitățile cu ședere pe termen lung, cum ar fi casele de îngrijire și instituțiile de psihiatrie; barierele în calea întâlnirii oamenilor față în față; infectarea cu coronavirus a personalului de sănătate mintală; închiderea unităților de sănătate mintală pentru a le transforma în unități de îngrijire pentru persoanele cu COVID-19.
Jumătate dintre acțiunile mintale încep în jurul vârstei de 14 ani
Pentru Ziua Mondială a Sănătății Mintale din acest an, OMS, împreună cu organizațiile partenere, United for Global Mental Health și Federația Mondială pentru Sănătate Mintală, solicită o creștere masivă a investițiilor în sănătatea mintală. Pentru a încuraja acțiunea publică din întreaga lume, o campanie de Ziua Mondială a Sănătății Mintale, „Mișcați-vă pentru sănătatea mintală: să investim”, a început în luna septembrie.
Una din patru persoane din întreaga lume are, la un moment dat în viață, o afecțiune mintală. Paleta acestor afecțiuni este foarte largă, de la cele întâlnite frecvent, precum depresia, anxietatea și atacul de panică, până la tulburări mai rare, precum dezordinile bipolare și schizofrenia.
Circa 50% din afecțiunile mintale încep în jurul vârstei de 14 ani, dar în majoritatea cazurilor rămân nedetectate și netratate. Depresia este, ca pondere, a treia principală problemă de sănătate care afectează adolescenții. Sinuciderea este cea de-a doua cauză principală de deces a persoanelor cu vârsta între 15 și 29 de ani, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (WHO). Consumul de alcool și de droguri la vârsta adolescenței este o problemă îngrijorătoare în numeroase țări, inclusiv în România. O altă problemă în creștere este cea a dezordinilor alimentare (bulimie, anorexie).
Sănătatea mintală nu se rezumă însă doar la tratamentul afecțiunilor mintale. Revine în sarcina familiei și a profesorilor, a colegilor de muncă și chiar a întregii societăți să asigure un climat de liniște sufletească și de diminuare pe cât posibil a stresului inerent epocii actuale, dar și să adopte atitudini adecvate, de înțelegere, compasiune și îndrumare către ajutorul medical specializat, în cazul în care depistează la o persoană semnele unei posibile afecțiuni mintale.
Citește și: Dilema tinerilor în 2021: Merită oare recompensa primită de la companii pentru orele lungi și stresul investit?
În mod tradițional, ziua de 10 septembrie este dedicată uneia dintre cele mai delicate şi acute probleme ale societății moderne şi care în acest an pandemic ne apasă mai mult decât oricând. Viața fiecăruia dintre cei peste șapte miliarde de oameni de pe Pământ a suferit modificări sau chiar a căpătat un alt curs.
Lunile acestea de pandemie au adus numeroase provocări. Lucrătorii din domeniul sănătății au oferit îngrijire în circumstanțe dificile, mergând la muncă şi riscând să ia din spitale coronavirusul şi să-l ducă acasă, în familiile lor. Elevii s-au adaptat cu greu la cursurile online, au prea puțin contact cu profesorii și prietenii lor și devin anxioși cu privire la viitorul lor.
Pentru muncitorii ale căror mijloace de trai sunt amenințate, pentru numărul mare de oameni prinși în sărăcie sau în condiții umanitare fragile, cu protecție extrem de limitată la COVID-19, pentru persoanele cu condiții fragile de sănătate mintală este şi mai rău, mulți confruntându-se cu o izolare socială chiar mai mare decât înainte. Iar toate astea nu înseamnă nimic pe lângă greutatea gestionării durerii de a pierde o persoană dragă, uneori fără a putea să ne luăm la revedere de la ea.
România este peste media UE la numărul de paturi din spitalele de psihiatrie
În Uniunea Europeană în anul 2018 erau, în medie, 73 de paturi în spitalele de psihiatrie la 100.000 de locuitori. România fiind peste media UE la acest indicator cu 85,4 de paturi în spitalele de psihiatrie la 100.000 de locuitori, arată datele publicate vineri de Eurostat.
În rândul statelor membre, Belgia este pe primul loc cu 135 de paturi în spitalele de psihiatrie la 100.000 de locuitori, urmată de Germania (128) şi Letonia (122). La celălalt capăt al clasamentului sunt Italia cu nouă paturi în spitalele de psihiatrie la 100.000 de locuitori, Cipru (18) şi Irlanda (34).
România este peste media din UE şi de asemenea în fața unor state. În Franța, în 2018 erau 82,6 de paturi în spitalele de psihiatrie la 100.000 de locuitori. În Luxemburg (74), Austria (58,3), iar în Danemarca, Suedia sau Spania, toate trei cu mai puțin de 50 de paturi în spitalele de psihiatrie la 100.000 de locuitori.
