“Libertatea presei, dacă înseamnă ceva, înseamnă libertatea de a critica şi a te opune”, spunea George Orwell, în urmă cu mai bine de șapte decenii. În fiecare an trebuie să ne aducem aminte de aceste cuvinte şi pare neverosimil că trebuie să le memorăm şi acum, după 75 de ani, dar încă se duce o luptă continuă între guverne, corporații, grupuri de presiune şi grupuri de presă, ziare sau jurnalişti independenți, bătălie care îşi numără prea des victimele.
3 mai 2020 – 3 mai 2021 a fost o perioadă dificilă, printre cele mai grele din istoria presei. Pandemia şi criza din Belarus au fost numai vârful aisbergului, pentru că lumea a fiert ca într-un cazan în multe părți ale lumii şi, nu la fel de mediatizate însă extrem de reale, crunte şi dureroase au fost masacrul populației Tigray din Etiopia şi Eritreea sau urmările loviturii de stat din Myanmar. Cifrele sunt teribile: 49 de jurnalişti au fost uciși în ultimele 12 luni, moartea a 43 dintre ei fiind în legătură directă cu munca pe care aceștia au desfăşurat-o.
Citește și: Cum să ai o relație sănătoasă cu știrile. Informația îți oferă libertate dacă știi cum să o filtrezi
În multe locuri din lume represaliile sunt în desfăşurare. Peste 40 de jurnalişti se află încă în spatele gratiilor în Myanmar, asta după ce mult mai mulți au fost arestați după lovitura de stat. De asemenea, în ultimele 12 luni, în Pakistan s-au înregistrat 148 de atacuri împotriva jurnaliştilor, în creştere considerabilă față de anii precedenți, după cum scrie Associated Press. De asemenea, s-au consemnat şase crime împotriva jurnaliştilor, șapte tentative de asasinat şi iar cinci ziariști au fost răpiți.
Jurnaliștii nu sunt însă numai victime, în multe dintre cazuri, mai ales acum, în vremurile pe care le trăim, sunt însă şi vinovați. În opoziție cu informarea corectă ei sunt la baza conceptului de “fake news”, care bulversat lumea şi a schimbat percepțiile.
Tocmai de aceea, 3 mai este marcată ca o alarmă pentru guverne, de a-și onora obligația față de presă şi a-i asigura libertatea, dar este, de asemenea, o zi de considerație în rândul profesioniștilor din mass-media cu privire la problemele libertății presei și a eticii profesionale.
Tema din 2021 a Zilei mondiale a libertății presei, “Informația ca bun public”, evidențiază importanța informației ca bun public şi solicită îmbunătățirea şi facilitarea obținerii, distribuției şi recepției conținutului informației pentru a consolida meseria de jurnalist. Implicațiile temei sunt foarte importante pentru jurnalismul din toate țările lumii. Prin tema zilei se recunoaște procesul de schimbare în care se află în prezent sistemul de comunicare şi informare, şi care are un impact deosebit asupra sănătății noastre, asupra drepturilor omului, asupra democrațiilor, şi în dezvoltarea durabilă la nivel planetar.
Pentru a sublinia importanța informațiilor în cadrul mediului online, cu prilejul Zilei mondiale a libertății presei din 2021, ONU evidențiază trei subiecte-cheie, pe pagina online dedicată zilei: măsurile pentru a asigura viabilitatea economică a mijloacelor de informare; mecanismele pentru asigurarea transparenței companiilor de internet; capacitățile sporite de competențe pentru a dezvolta proiecte de alfabetizare media, care să permită oamenilor să recunoască şi să aprecieze jurnalismul ca parte vitală a informației, ca bun public.
Conferința mondială, organizată anual începând din 1993, dedicată Zilei mondiale a libertății presei în 2021, este găzduită de UNESCO şi de guvernul Namibiei. Deschisă pe 29 aprilie, la Windhoek, se încheie pe 3 mai. Evenimentul reprezintă o experiență care va combina atât participarea virtuală cât şi cea fizică. Conferința are pe agenda sa teme care trebuie dezbătute urgent, precum: amenințarea cu dispariția a presei locale din întreaga lume, o criză agravată de pandemia COVID-19; necesitatea de a veni cu noi idei pentru a face față provocărilor mediului online şi de a pune presiuni pe o mai mare transparență a companiilor de internet, toate acestea pentru a consolida siguranța jurnaliştilor şi pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale acestora.
Citește și: Ziua Mondială a Radioului. Află istoria „primei rețele de socializare” și când a fost inaugurat primul radio național
Conferința generală a UNESCO a adoptat la 15 octombrie 1991 o rezoluție privind ”Promovarea libertății presei în lume”, care recunoștea că ”o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esențială a oricărei societăți democratice”. Adunarea Generală a ONU a proclamat Ziua mondială a libertății presei în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul conferinței menționate anterior.
ONU a declarat marcarea acestei zile pentru a aduce în atenția publică importanța şi necesitatea respectării libertății de exprimare, conform articolului 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului: ”Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informații şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat”.
