Ziua de Mucenici este marcată pe 9 martie, când Biserica Ortodoxă prăznuiește cei 40 de Mucenici. Potrivit scrierilor creștine, aceştia au fost soldați creștini de diverse origini – romani, greci şi armeni – care au trăit pe vremea împăratului Licinius, care-i prigonea pe creștini.
Cei 40 de mucenicii au fost siliți de guvernatorul Armeniei să renunţe la credința lor şi, fiindcă au refuzat, au fost intemnițați timp de opt zile şi bătuți cu pietre. După aceste chinuri, au fost condamnaţi la moarte prin înghețare, în lacul Sevastiei. Atunci, mucenicii au început să se roage Mântuitorului pentru a le ușura sarcina şi a rezista frigului. Se spune că în urma rugăciunilor, s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit şi 40 de cununi strălucitoare s-au pogorât asupra mucenicilor. A doua zi însă, s-a dat poruncă să li se zdrobească picioarele cu ciocanele şi astfel toți au murit.
Citește și: Sfinții 40 de Mucenici. Ce semnifică sărbătoarea de pe 9 martie
Pentru a nu mai rămâne nimic din trupurile mucenicilor, ele au fost arse, iar oasele au fost aruncate într-un râu din apropiere. Cei 40 de Sfinţi Mucenici au fost: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton, Aglaie, potrivit doxologia.ro.
Tradiții și obiceiuri de cei 40 de Sfinți Mucenici
Pe lângă pregătirea mucenicilor, în ziua de 9 martie mai sunt respectate multe tradiții. Unele dintre ele, mai vechi, nu mai sunt la fel de cunoscute, însă printre cele mai populare se numără tradiția celor 40 sau 44 de pahare.
Chiar dacă în prezent, tradiția celor 40 de pahare se mai ține doar în unele dintre zonele rurale, aceasta este la fel de cunoscută precum cea a preparării mucenicilor. Acest obicei provine din Antichitate, de la sărbătorile bahice, atunci când oamenii beau în cinstea ostașilor morți în numele credinței. Ei erau de părere că vinul se va transforma în sânge proaspăt și le va da mai multă putere de muncă. După tradiția creștină, au fost 40 de Sfinți martiri, dar după cea geto-dacică, au fost 44 de Sfinți.
De asemenea, atâtea zile sunt și diferență de pe data de 9 martie până la 23 aprilie, atunci când este prăznuit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. De aici și diferența de pahare, iar în unele zone ale țării se consumă 44 de pahare de vin de Sfinții Mucenici. Se spune că în această zi sfântă de 9 martie, dacă nu poți bea 44 de pahare de vin, este important ca măcar să guști puțin vin roșu sau să te stropești cu el, deoarece această tradiție simbolizează putere de muncă peste an.
Citește și: Rețetă de mucenici fierți. Chef Scărlătescu a dezvăluit secretul celor mai gustoși mucenici
Ziua strămoșilor și a celor care nu au nume de sfânt Măcinici se numesc și spiritele moșilor și strămoșilor, ziua de 9 martie fiind și o sărbătoare a morților, când li se împărțeau nu numai măcinici, ci și fasole sleită, nuci, poame, alune. În satele bucovinene se făceau praznice, ocazie cu care se împărțeau câte un colăcel, lumină aprinsă și un pahar cu băutură. Oamenii considerau că vinul băut astăzi se transformă, de-a lungul anului, în sânge şi dă putere de muncă. În trecut, picăturile rămase din vinul băut de 9 martie erau risipite peste pomi şi vii, ca să dea recolte bogate. De asemenea, se spune că în această zi sunt sărbătoriți și toți cei care nu au nume de sfinți.
Credințe și tradiții populare de Mucenici
Chiar dacă în prezent, de Mucenici, multe dintre dintre aceste superstiții și tradiții se mai cunosc și se mai respectă prea puțin, sunt încă zone unde ele sunt bine cunoscute. Începând de pe data de 9 martie, se încheie perioada cunoscută și ca Babele de Martie și se începe Săptămâna Moșilor.
În ziua de 9 martie se făceau numeroase pronosticuri meteorologice ale noului an. Dacă pământul este înghețat în această zi, se zice că toamna nu vor fi brume şi oamenii pot semăna porumbul cât de târziu. Iar dacă nu îngheață, toamna va pica bruma devreme şi din cauza aceasta oamenii trebuie primăvara să semne repede. De asemenea, se crede că aşa cum va fi timpul în ziua de Măcinici va fi toată primăvara. În această zi sunt aprinse focuri în curți, grădini, în fața caselor sau pe câmp. Copiii obișnuiesc să sară peste acele focuri pentru a fi feriți de boli. Femeile iau din cenușa focurilor și o presară de jur împrejurul gospodăriei, pentru a o proteja de șerpi.
Tot de 9 martie, de Mucenici, se retează stupii. Mai exact, se scot stupii afară, se curăță fagurile și se recoltează mierea. Aceasta se folosește la mucenici, dar și la diferite leacuri băbești. În anumite zone ale țării, după ce au fost curățați, stupii se ung cu țuică, pentru ca roiul de albine să se înmulțească. O altă tradiție de Mucenici spune că trebuie să pornești simbolic plugul.
Citește și: Târgul Mucenicilor 2023. Acesta va avea lor începând de joi și până duminică, în București
Este sărbătoarea consacrată a agricultorilor, iar scoaterea plugului simbolizează deschiderea ciclului sărbătorilor de primăvară și a muncilor câmpului, specifice anotimpului călduros. O veche tradiție spune că tot ce este semănat în această zi o să rodească de 40 de ori mai mult. De Mucenici este bine să se împartă și 40 de nuci frumoase, în coajă, tinerilor căsătoriți, pentru ca aceștia să aibă parte de o căsnicie frumoasă și trainică. Tot o superstiție populară spune că, pentru a avea spor la bani, bărbații mănâncă semințe, pe care le măsoară cu o lingură. La un pahar de vin se consumă și o lingură de semințe. Se pot consuma semințe de floarea-soarelui sau de dovleac.
