Boboteaza, sărbătorită anual pe 6 ianuarie, este una dintre cele mai puternice și misterioase zile din calendarul creștin. Ziua marchează momentul în care Iisus Hristos a fost botezat în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul, eveniment care a dus la sfințirea apelor și la arătarea Sfintei Treimi. Tradiția populară spune însă că Boboteaza este și ziua în care diavolii ies din ape și se ascund, alungați de crucea preotului și de puterea agheasmei mari.
Împreună cu sărbătoarea Sfântului Ioan, prăznuită pe 7 ianuarie, Boboteaza încheie cele 12 zile ale sărbătorilor de iarnă, începute în Ajunul Crăciunului. Este momentul unei treceri simbolice: de la haos, ger și întuneric, către ordine, purificare și lumină.
Ziua în care „se deschid cerurile”
Potrivit credinței populare, în noaptea de Bobotează cerurile se deschid, iar rugăciunile spuse atunci au o putere aparte. Se spune că apele, fie ele curgătoare sau stătătoare, sunt sfințite în această zi, iar răul este izgonit din lume. Tradiția afirmă că, în momentul în care preotul introduce crucea în apă, dracii ies din râuri și lacuri și fug pe câmp, nevăzuți de oameni, dar urmăriți de lupi, singurele ființe care îi pot vedea.
Ritualul central al zilei este sfințirea apelor și Agheasma Mare, considerată făcătoare de minuni. Oamenii iau apă sfințită acasă, își stropesc gospodăriile, animalele, uneltele și păstrează agheasma tot anul, ca leac și protecție.
Post, tăcere și ritualuri străvechi
Boboteaza începe din ajun, când oamenii postesc. În unele zone, femeile adună cenușa din vatră și o păstrează pentru a fi risipită primăvara pe câmp, ca simbol al belșugului. Sub fața de masă se pun sare, fân și mei, iar hainele bune sunt întinse prin casă pentru a fi stropite de preot cu apă sfințită, ca să fie ferite de molii.
Se spune că în această zi nu se ceartă nimeni, nu se spală rufe și nu se împrumută nimic, pentru a nu atrage ghinionul. Copiii nu sunt certați, iar animalele din grajd ar vorbi la miezul nopții, dezvăluind locul comorilor ascunse.
Tradiții spectaculoase și probe de curaj
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este aruncarea crucii în apă. Bărbații se întrec înot pentru a o recupera, indiferent de ger. Cel care aduce crucea la mal este considerat norocos și binecuvântat tot anul. În trecut, acesta primea chiar daruri din partea domnitorului.
Fetele tinere pun busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul, iar în unele zone se crede că fetele care alunecă pe gheață de Bobotează se vor mărita în acel an.
Boboteaza în lume
În Occident, Boboteaza este cunoscută drept Epifania, celebrată de creștinii catolici ca ziua arătării lui Hristos magilor. În Franța, Olanda și Belgia se pregătește celebra „galette des rois”, în care se ascunde o figurină; cel care o găsește este „regele zilei”.
Boboteaza rămâne, dincolo de ritualuri și legende, o sărbătoare a purificării, speranței și începuturilor curate, o zi în care credința populară și cea creștină se împletesc într-un spectacol unic de simboluri, frică sacră și lumină.
Citește și: Ajunul Bobotezei. 7 obiceiuri puternice, post aspru și superstiții păstrate din bătrâni
Te-ar putea interesa și
