Caută
Close this search box.
ADVERTISEMENT

Criza climatică globală a atins un punct critic. Valurile de căldură tot mai intense, seceta extremă şi furtunile puternice, provocări majore pentru România

Criza climatică globală a atins un punct critic/ Freepik
Criza climatică globală a atins un punct critic/ Freepik

În 2023, criza climatică globală a ajuns la un punct critic, semnalând direcția alarmantă în care se îndreaptă climatul. Cu o creștere de 1,48°C față de perioada preindustrială, temperatura medie globală pune presiuni majore asupra mediului, economiei și sănătății publice, inclusiv în România. Valurile de căldură, secetele extreme și furtunile din ce în ce mai severe au devenit provocări constante și complexe, conform unui raport al InfoClima.

Valurile de căldură și impactul asupra României

Datele climatice arată că jumătate din zilele anului 2023 au depășit pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris, iar România resimte din plin această tendință. În ultimele decenii, durata și frecvența valurilor de căldură s-au amplificat considerabil. Între 1950 și 2023, aceste fenomene extreme s-au prelungit în medie cu 10-15 zile în majoritatea regiunilor și cu peste 25 de zile în zonele de sud-vest și est ale țării. Dacă nu se vor lua măsuri, se estimează că în 2050, Bucureștiul ar putea experimenta până la patru valuri de căldură anual, fiecare cu o durată medie de 12 zile, dublând astfel numărul orelor cu stres termic față de 2023.

Citește și: Schimbările climatice, o ameninţare majoră pentru stațiunile de schi din Europa. Cum vor fi afectate acestea

Seceta – Un pericol în creștere pentru agricultură

Pe lângă temperaturile extreme, seceta devine o altă provocare semnificativă pentru România. În perioada 2018-2023, țara noastră a cunoscut o creștere a suprafețelor afectate de secetă moderată, severă și extremă, iar seceta prelungită din 2018-2021 a lăsat urme adânci asupra agriculturii și securității alimentare. Acest fenomen continuă să se intensifice, amenințând producția agricolă, în special în regiunile cele mai vulnerabile.

Furtunile puternice și creșterea riscului climatic

Alături de secetă și căldură, furtunile violente au devenit mai frecvente în ultimele decenii, în special în estul și nordul României. Studiile arată o creștere a condițiilor favorabile pentru producerea acestor fenomene extreme, iar estimările pentru 2025-2050 indică o intensificare a acestora. Efectele sunt resimțite direct de infrastructura locală și de agricultură, fiind necesare investiții majore în adaptarea la aceste riscuri.

Urbanizarea și fenomenul „Insulă de căldură urbană”

Creșterea urbanizării contribuie la amplificarea efectelor schimbărilor climatice. În orașe, temperaturile sunt mai ridicate decât în mediul rural, acest fenomen fiind cunoscut drept „Insula de Căldură Urbană”. Diferențele de temperatură pot atinge 7-8°C, iar până în 2040, 50% din populația urbană a României, în special în orașe precum București și Craiova, va fi expusă valurilor de căldură. Aceste prognoze subliniază nevoia urgentă de măsuri de adaptare, incluzând politici urbane integrate și soluții bazate pe natură.

Citește și: Ultimele rapoarte privind schimbările climatice au alertat pe toată lumea! Iată ce poți face chiar tu pentru a preveni încălzirea globală

În pofida avertismentelor și a efectelor vizibile ale crizei climatice, doar 4% dintre români consideră că schimbările climatice reprezintă o prioritate națională. Deși România a început să implementeze măsuri pentru eficiența energetică și energia regenerabilă, absența unei legi naționale a climei și implementarea insuficientă a măsurilor indică nevoia de o viziune integrată. Pactul Ecologic European și Legea Europeană a Climei stabilesc obiective ambițioase pentru neutralitatea climatică până în 2050, însă pentru ca România să atingă aceste ținte, este nevoie de politici coordonate și de o educație mai bună a publicului cu privire la importanța schimbărilor climatice.

La nivel internațional, ONU avertizează că țările nu sunt pe drumul cel bun pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5°C față de perioada preindustrială. Conform estimărilor actuale, angajamentele climatice duc către o creștere de 2,6-3,1 grade Celsius, scenariu considerat catastrofal. În acest context, COP29, programată pentru noiembrie la Baku, Azerbaidjan, devine o platformă crucială pentru negocieri mai stricte și angajamente ferme. Raportul ONU subliniază că planurile actuale nu vor fi suficiente, iar timpul pentru „vorbe în vânt” a trecut, fiind nevoie de acțiuni decisive și concrete.

Te-ar putea interesa și