Statele Unite îşi aleg preşedintele săptămâna viitoare, iar o dată cu scrutinul din 3 noiembrie întreaga nebunie din jurul campaniei electorale ar trebui să ia sfârşit. Două rapoarte date recent publicității creionează imaginea unei Americi care în următoarele săptămâni va păşi pe un drum întunecat şi plin de neprevăzut. Avem imaginea unei națiuni incendiate de controversate bătălii în justiție şi proteste zilnice pe scară largă.
Raportul de 79 de Zile al Institutului Clermont şi Texas Policy Foundation ilustrează posibilele bătălii legale post-electorale aflate la orizont și modul în care acestea ar putea fi duse în fața instanțelor. Cel mai negru scenariu? Litigiul va dura mult timp și va fi combativ. Nu există nicio cale rapidă de a accelera finalizarea procesului arată raportul, care concluzionează:
- câştigătorul nu va fi cunoscut în noaptea alegerilor, „din cauza milioanelor de buletine de vot care nu au fost numărate în cele 6 state cheie”.
- având în vedere că nu există un învingător clar, sunt de așteptat „lupte intense la tribunal” care ar putea duce la „o luptă până la sesiunea comună a Congresului, din 6 ianuarie. Incertitudinea s-ar putea extinde chiar și dincolo de această dată, atât pentru funcția de președinte cât şi pentru cea de vicepreședinție, cu bătălii dure în Congres și în fața Curții Supreme a SUA”.
Al doilea raport, „Ține linia: un ghid pentru apărarea democrației”, este un manual de instruire pentru organizarea protestelor masive, produs de un grup de „cercetători, organizatori și activiști” ai stângii radicale. Raportul încurajează oamenii să se adune devreme în clustere, să identifice „deținătorii de putere” pe care doresc să-i „influențeze” și apoi să facă planuri cu privire la modul în care își pot atinge obiectivele. Raportul solicită „proteste la scară largă”, în cazul în care administrația Trump și aliații săi împiedică numărarea tuturor voturilor sau nu reușește să „remedieze neregulile” la vot.
Citește și: Alegeri SUA 2020. Putem avea încredere în sondajele care prevăd din nou înfrângerea lui Donald Trump? Câteva lecții de la alegerile din 2016, care ar trebui să ne dea de gândit
Semnificația raportului constă în nivelul de pre-planificare și pre-direcționare. În 2016, majoritatea de stânga a crezut că Hillary Clinton va fi victorioasă și a fost prinsă cu garda jos atunci când a câştigat Donald Trump. Cu toate acestea, în câteva ore, activiștii au reușit să organizeze proteste în centrele orașelor şi confecționând în timp record pancarte cu Trump pe care au scris: „Nu este președintele meu”. În fiecare zi după aceea, în următoarele câteva săptămâni, au fost organizate demonstrații în New York, Boston, Los Angeles, Atlanta, Chicago, Philadelphia, Portland, San Francisco, Seattle și Washington DC, metropole administrate toate de primari democrați.
Acum, patru ani mai târziu, putem fi siguri că stânga nu va fi prinsă din nou pe nepregătite în Noaptea Alegerilor. Au avut la dispoziție luni de zile ca să se pregătească și e gata să lupte. Numeroasele proteste, revolte, jafuri și atacuri violente din ultimele șase luni nu sunt decât un preludiu al evenimentului principal care urmează.
Semnalul de start va fi probabil votul Senatului SUA pentru confirmarea judecătoarei Amy Coney Barrett la Curtea Supremă a SUA. Nu vă mirați să vedeți demonstrații la scară largă împotriva confirmării ei, aşa cum a fost recentul Marș al Femeilor, din 17 octombrie, ca mijloc de a influența alegătorii încă nehotărâți.
Protestele au, de asemenea, avantajul de a îngropa știrile concurente, cum ar fi scandalurile de corupției ale familiei Biden, către mijlocul şi chiar partea a doua a jurnalelor. Odată ce încep demonstrațiile, acestea nu se vor încheia în curând; vor deveni mai inflamate, cu excepția cazului în care Joe Biden câștigă alegerile detaşat, lucru pe care puțini îl cred cu putință.
America va fi aruncată în haos de proteste și violențe
Urmărind în continuare firul Raportului de 79 de zile, că multe buletine de vot nu vor fi numărate decât după câteva zile de la încheierea votării, protestatarii vor inunda pe străzile orașelor cerând să se numere toate buletinele de vot, în timp ce avocații vor depune plângeri pentru prelungirea sau blocarea termenelor de vot și acceptă sau aruncă buletinele de vot care apar de nicăieri.
În 2000, alegerile au fost suspendate când George Bush a câștigat Florida cu o marjă foarte strânsă, declanșând o renumărare automată a voturilor. Avocații s-au luptat în sălile de judecată timp de șase săptămâni până când o hotărâre a Curții Supreme a SUA a pus capăt în cele din urmă disputelor. Revenind la 2020, la alegerile de acum s-ar putea să avem nu doar un stat contestat, ci chiar şase în care rezultatele vor fi la limită şi deci contestabile, după cum apreciază experții. Cele mai intense demonstrații vor avea loc probabil în patru dintre aceste state, conduse de guvernatori democrați, în efortul de a influența hotărârile legale.
Citește și: Alegeri SUA 2020. Cum văd europenii scrutinul din America. Dacă bătălia Trump vs. Biden s-ar da în Europa, actualul președinte n-ar lua nici 20% din voturi
Raportul “ține Linia” se axează pe strategia din teren a stângii. Activiștii vor avea ținte preselectate şi în loc să se adune în grupuri mari, ca în 2016, ei intenționează să se disperseze în mai multe direcții, eventual către locuințele aleşilor locali, judecători, politicieni, polițiști, oricine pe care îl consideră „deținător al puterii”. Se adaugă la acest amestec volatil activiștii bine organizați și finanțați de Antifa și BLM, care și-au perfecționat tactica violentă de la moartea lui George Floyd. În plus, se poate aștepta ca agitatorii cu măşti negre să se infiltreze în proteste pentru a transforma evenimentele nonviolente în infernuri.
Care este impactul cumulativ, pe baza celor două rapoarte? În mai multe orașe, în mai multe locații, vor exista demonstrații fără precedent, multe dintre ele violente. Poliția va fi probabil copleșită, incapabilă să răspundă protestelor dispersate – sau împiedicată să răspundă – alimentând frica și haosul. Fiecare decizie a instanței creează un nou prilej de strigăte şi isterie pentru stânga … și poate și pentru dreapta. Cu cât durează mai mult pentru a rezolva dezacordurile electorale, cu atât va fi mai multă violență și haos, metastazând creșterea canceroasă, iar lucrurile ar urma să scape de sub control.
Raportul “ține Linia” prezintă un rezultat electoral care este fraudulos, în care nu se iau în calcul toate voturile și remedierea neregulilor. Pe baza acestui scenariu democrații ar solicita „o altă formă de putere pentru a corecta echilibrul”, o revoluție totală, în care un număr mare de oameni participă la greve, boicoturi, proteste și alte acțiuni nonviolente, “până ce un guvern democratic și responsabil este restaurat”.
Cu alte cuvinte, ar dori închiderea societății americane până când președintele Trump va fi forțat să renunțe la funcție. Totuşi, un astfel de eveniment pare extrem de neverosimil. Dar dacă Trump va fi reales, indiferent ce s-ar întâmpla, stânga va pretinde că alegerile au fost furate, deschizând calea pentru încă patru ani de proteste și atacuri la adresa președinției sale.
