Cu doar opt zile înainte de alegerile prezidențiale din SUA, sondajele realizate de site-ul politic Real Clear Politics arată că 51,1% dintre alegători sunt în favoarea candidatului democrat Joe Biden, în timp ce președintele Donald Trump este creditat cu 8,6 procente mai puțin, la 42,5%.
Sondajele pre-electorale de la alegerile prezidențiale din 2016 au fost similare, iar nominalizata democraților pentru funcția supremă în stat, Hillary Clinton, era văzută ca învingătoare, dar realitatea l-a desemnat câștigător pe Donald Trump. Rezultatul a erodat încrederea publicului în sondaje, iar oamenii de pe întreg cuprinsului globului se întreabă înainte de alegerile din SUA, de marțea viitoare, dacă mai putem avea într-adevăr încredere în cifre.
Un raport din 2017 al Asociației Americane pentru Cercetarea Opiniei Publice include o analiză detaliată a ceea ce a mers prost în întocmirea sondajelor din 2016. Unul dintre autorii raportului, Charles Franklin, profesor la Universitatea Marquette, spune că, deși sondajele la nivel național au fost exacte, au existat erori în sondajele efectuate la nivel locale, în special în statele cruciale, inclusiv Michigan, Pennsylvania și Wisconsin.
Spre deosebire de majoritatea celorlalte țări, în SUA președintele nu este desemnat de votul popular la nivel național, ci de ceea ce este cunoscut sub numele de Colegiul Electoral, un proces în care este alocat un anumit număr de alegători fiecărui stat și districtului capitalei Washington.
Citește și: Alegeri SUA 2020. Cum văd europenii scrutinul din America. Dacă bătălia Trump vs. Biden s-ar da în Europa, actualul președinte n-ar lua nici 20% din voturi
Electorii au libertatea de a vota pentru oricare dintre candidați, însă, în realitate, aceștia depun un jurământ prin care se obligă să-și acorde votul anumitor candidați, mai exact acelora care au câștigat majoritatea voturilor în circumscripția respectivă, astfel încât câștigarea statelor pas cu pas, la fața locului, pe “câmpul de luptă”, este esențială pentru câştigarea unui mandat la Casa Albă.
Şi totuşi, cu o zi înainte de alegerile din 2016, un sondaj al Universității Marquette o arăta pe Hillary Clinton cu un avans de șase puncte în Wisconsin, spre exemplu, în fața lui Donald Trump. Franklin susține că acuratețea acestor sondaje a fost compromisă, deoarece metodologia nu a ținut cont de nivelul de educație al alegătorilor. Respondenții la sondaj tind să fie absolvenți de facultate, iar studiile arată acum că un procent mare de oameni doar cu diplome de liceu au votat pentru Trump în 2016.
Sondajele de la acea vreme nu au reușit să capteze aceste diferențe de viziune, indicând eronat oportunități mari pentru Hillary Clinton. Franklin insistă totuşi că institutele de sondare au învățat din propriile greșeli și și-au ajustat metodele pentru a îmbunătăți precizia, înainte de alegerile din 3 noiembrie 2020.
Alegătorii „Shy Trump” au fost decisivi în 2016
Un alt motiv citat adesea pentru a justifica erorile sondajelor din 2016 se referă la „alegătorii timizi ai Donald Trump” – alegători care l-au susținut pe acesta fără a-și dezvălui public preferințele. Robert Cahaley, strateg și coordonator de sondaje al grupului Trafalgar, a subliniat existența alegătorilor “Shy Trump” în perioada premergătoare ultimelor alegeri, sugerând că acesta a ajuns să fie asul din mânecă al candidatului republican.
El spune că acești alegători sunt caracterizați de ceea ce este cunoscut sub numele de Prejudecata Deziderabilității Sociale, lucru îi determină să dea răspunsuri pe care le consideră acceptabile din punct de vedere social, chiar dacă diferă de propriile opinii. „La ultimele alegeri, criticile din ce în ce mai puternice cu privire la declarațiile și comportamentul lui Trump i-a făcut mai retrași şi mulți au preferat să ascundă că îl susțin pe Trump. Aşa s-au voturile “Shy Trump”. Pentru ei era mai acceptabil din punct de vedere social să fie de acord cu critica”, mai spune Cahaley. El prevede că anul acesta vor fi mai mulți alegători Shy Trump. „Nu vor să fie judecați, iar numărul acestor persoane probabil a crescut foarte mult”, spune analistul.
Raportul Asociației Americane pentru Cercetarea Opiniei Publice a constatat însă că alegătorii indeciși au denaturat mai mult sondajele decât votanții Shy Trump. Potrivit unui sondaj privind grupul electoral național din 2016, până la 13% dintre alegători au fost indeciși până chiar înainte de ziua alegerilor. Aceasta reprezintă o creștere de 8 puncte comparativ cu alegerile anterioare din 2012. Analiza exit-poll-urilor a constatat că mulți oameni din acest grup, din state swing precum Pennsylvania și Wisconsin, au ajuns să voteze pentru Donald Trump.
Citește și: Top 10 cei mai bogați președinți din istoria SUA. Jumătate dintre ei au strâns averi fabuloase din exploatarea sclavilor
Courtney Kennedy, directorul de sondaje de la Centrul de Cercetare Pew, spune însă că este puțin probabil ca situația să se mai repete anul acesta. „Este o mare diferență între 2016 și 2020, care constă în faptul că acum avem un preşedinte în funcție, Donald Trump, în timp ce în 2016, Trump și Hillary Clinton, deşi erau amândoi cunoscuți, nimeni nu știa exact cum ar fi ca președinte. Cred că este rezonabil să credem că alegătorii indeciși nu vor mai fi în număr ala de mare ca în 2016”, spune aceasta.
În noaptea alegerilor din 2016, profesorul Franklin a fost în studiourile din New York ale rețelei de televiziune ABC, oferind analize pe măsură ce rezultatele veneau. El spune că experiența sa din acea noapte i-a reamintit că nu ar trebui să ne bazăm pe sondaje pentru a prezice câștigătorul într-o cursă atât de strânsă.
„Nu transformați sondajele într-un lucru primordial când vă gândiți la alegeri”, spune el. „Este o lecție importantă pentru cetățeni că ar trebui să vă dați votul în funcție de propriile preferințe, nu de ceea ce spun sondajele sau prognozele”.
