Pe 24 februarie 2022 președintele rus Vladimir Putin a declanșat cel mai mare conflict militar din Europa de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Convoaiele blindate ruse au pătruns pe autostrăzi, iar elicopterele s-au năpustit deasupra pădurilor din nordul Ucrainei.
1 an de la începerea războiului dintre Rusia și Ucraina – Momentul declanșator
Cu mult înainte de 24 februarie 2022 se vorbea despre intenții de „răsturnare a guvernului de Kiev”, despre atacuri cibernetice, dar nu de uciderea cu cruzime a civililor. Vladimir Putin a năruit speranțele și a confirmat avertismentele – inițial americane, apoi și ale Marii Britanii – că acumularea de forțe ruse la granița cu Ucraina (în Rusia, la est, dar și în Belarus, la nord, unde începuse un presupus exercițiu militar comun), la final de 2021, risca să se transforme în cel mai violent război din Europa de după al Doilea Război Mondial. Ordinul de invadare a Ucrainei, pentru „salvarea” poporului rus, a fost dat în dimineața zilei de joi, 24 februarie 2022, relatează Europa Liberă.
„Punctul zero” al actualului război a fost identificat ca fiind, de fapt, anul 2014, când contrazicând o declarație anterioară, Vladimir Putin a pus la cale și a anexat ilegal Peninsula Crimeea fără consecințe ferme. Dar sentimentele lui Vladimir Putin față de Ucraina fuseseră exprimate încă din 2008, la București, la summit-ul NATO la care Georgia și Ucraina au primit promisiunea unei viitoare aderări la Alianță, dar nu și așa-numitul „Membership Action Plan”, acordat în acel moment Albaniei și Croației.
În discursul de la București, transcris de agenția ucraineană Unian, Vladimir Putin nu a vorbit, ca în februarie 2022 despre „de-nazificare și de-militarizare”, dar a avertizat că Rusia are interese în Ucraina.
Putin a spus în urmă cu 15 ani, că apropierea Ucrainei de NATO ar „complica lucrurile”, că Ucraina, în forma actuală a fost „creată” de Uniunea Sovietică, după al Doilea Război Mondial, când „și-a primit teritoriile din Polonia, Cehoslovacia, din România – și nu și-a rezolvat toate problemele cu România la granița de la Marea Neagră. Apoi, a primit teritorii uriașe din Rusia în estul și sudul țării”.
Citește și: Adevăruri ireale despre Rusia. Iată 36 de lucruri pe care probabil nu le știai
În 2022, odată cu anunțul invaziei, pretindea, pus și simplu, că „Rusia nu poate să se simtă în siguranță, să se dezvolte, să existe cu o amenințare constantă care emană de pe teritoriul Ucrainei moderne”.
„Apărarea” poporului rus a fost invocată de Putin și în 2014, când a revendicat Crimeea după înlăturarea regimului pro-rus de la Kiev în urma anilor de revolte populare din Ucraina cunoscute drept „Maidan”, Euromaidan și apoi „Revoluția demnității”. Tot din 2014, așa-numiții „omuleți verzi” – militari ruși fără însemne oficiale – au intrat în estul Ucrainei, în Donbas, de unde au luptat alături de separatiști în toți cei opt ani scurși până în 2022. Opt ani în care Vladimir Putin pretinde că Ucraina ar fi desfășurat un „genocid” împotriva etnicilor ruși pe care el a decis să îi „salveze”.
În iulie 2021, într-un amplu eseu publicat de Kremlin, Vladimir Putin desființa, pur și simplu, cu explicații istorice greu de urmărit, suveranitatea Ucrainei. La finalul anului, a trecut la fapte.
Cotidianul american The Washington Post a fost cel care anunța în premieră pe 30 noiembrie 2021, pe baza unor imagini din satelit și surse din comunitatea de informații a Statelor Unite, că Rusia masează din nou trupe de-a lungul graniței sale cu Ucraina, la 8 ani după anexarea ilegală a Crimeii și declanșarea războiului separatist din Donbas.
Informația a stârnit imediat îngrijorare în cancelariile occidentale și la Kiev, dar ea a fost negată la scurt timp de către ministerul ucrainean al Apărării. Oficialii de la Kiev au revenit însă apoi asupra dezmințirii, confirmând că serviciile de informații ale țării au detectat în jur de 90.000 de trupe ruse în apropierea graniței comune. Numărul avea să crească în lunile următoare.
Pe 12 noiembrie Statele Unite au tras un prim semnal de alarmă, oficiali de la Washington avertizând explicit că Rusia se pregătește de o invazie. Pe atunci un nume necunoscut publicului internațional, generalul Kirilo Budanov, șeful serviciului de informații militare al Ucrainei, avertiza la rândul său pe 21 noiembrie într-un interviu acordat Military Times că Rusia se pregătește să atace Ucraina până la sfârșitul lunii ianuarie.
Citește și: Evenimentul care a avut loc în Rusia în august 2019. Sute de mii de oameni au fost evacuați
Conducerea politică de la Kiev nu părea însă convinsă că președintele rus Vladimir Putin ar putea recurge la un asemenea gest nebunesc. După cum avea să dovedească istoria, liderii politici de la Kiev, inclusiv președintele Volodimir Zelenski, s-au înșelat.
1 an de la începerea războiului dintre Rusia și Ucraina – Primul semnal public dat de Putin
Primul semnal public dat de Putin că trupele rusești nu s-ar afla la granița ucraineană doar pentru „exerciții militare” a venit pe 14 decembrie 2021, când liderul de la Kremlin a cerut negocieri „imediate” cu NATO şi SUA privind garanțiile pe care Rusia le dorea pentru securitatea sa, pe fondul tensiunilor cu Ucraina pe care chiar Moscova le-a creat.
Trei zile mai târziu, ministerul rus de Externe publica revendicările Rusiei. Printre acestea se numărau nu doar excluderea posibilității ca NATO să se extindă și să primească Ucraina în alianță, ci și ca toate trupele acesteia să fie retrase din Europa de Est din statele deja membre, inclusiv România, Polonia și Bulgaria.
Analiștii nu s-au pus de acord nici până în ziua de azi ce a încercat Putin cu aceste revendicări, dacă ele au vizat doar crearea unei justificări pentru a invada Ucraina, sau dacă președintele rus chiar a crezut că poate să obțină unele concesii de la NATO în privința punctelor ce nu erau atât de clar inacceptabile. Cert este că Kremlinul s-a declarat nemulțumit de răspunsul Statelor Unite și al NATO.
Îngrijorările au crescut în luna ianuarie, când Rusia a început să trimită trupe în Belarus pentru „exerciții militare comune”. Până pe 10 februarie peste 30.000 de trupe ruse, precum și avioane de luptă, ajunseseră în Belarus, la granița de nord a Ucrainei. Acestea aveau să joace un rol crucial în săptămânile care au urmat, potrivit hotnews.ro.
Citește și: Ministrul de interne din Ucraina, Denis Monastîrski, a decedat în urma prăbuşirii unui elicopter lângă Kiev
Situația s-a deteriorat brusc mai târziu în cursul lunii când, într-un discurs delirant ținut pe 21 februarie, Putin a recunoscut de facto independența așa-ziselor „republici populare” Donețk și Lugansk proclamate de separatiștii pro-ruși în regiunea Donbas din estul Ucrainei. Imediat după aceea el a ordonat ca armata rusă să intre în aceste teritorii ucrainene pentru a „menține pacea”.
Doar o zi mai târziu președintele Rusiei anunța că a recunoscut suveranitatea separatiștilor asupra întregului teritoriu al regiunilor Donețk și Lugansk, nu doar asupra a zonelor pe care ei le controlau. Dovezi apărute ulterior au arătat însă că Putin înregistrase mesajul video cu declarația sa de război împotriva Ucrainei încă din seara zilei de 21 februarie, când i-a primit la Moscova pe liderii separatiștilor.
1 an de la începerea războiului dintre Rusia și Ucraina – Începutul adevăratului război
În dimineața zilei de 24 februarie 2022, când secretarul de stat american Antony Blinken avea programate negocieri cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei, a amintit că are arme nucleare și a avertizat Occidentul să nu intervină.
Imediat după anunțul deciziei de invadare a Ucrainei, o înregistrare a Serviciului ucrainean de Frontieră arata vehiculele militare ale Rusiei intrând, joi dimineață, în 24 februarie 2022, în Ucraina, din teritoriul ocupat de Rusia al Peninsulei Crimeea. Următoarele zile au fost marcate de bombardamente intense în estul țării și avansul forțelor ruse către Kiev.
Potrivit celei mai recente actualizări a Națiunilor Unite, din 13 februarie 2023, în războiul ordonat de Vladimir Putin în urmă cu un an, pe 24 februarie 2022, au fost uciși peste 7.000 de civili ucraineni, dintre care peste 400 erau copii. Au fost răniți aproape 12.000 de civili, dintre care circa 800 sunt copii.
ONU precizează că numărul real al morților și răniților este considerabil mai mare decât cel disponibil oficial, la nivelul organizației internaționale. Peste 8 milioane de ucraineni, aproape 20% din populația țării au fost nevoiți să se refugieze în altă țări din Europa.
Atacurile cu rachete rusești asupra orașelor ucrainene continuă, iar în estul țării au lupte grele în încercarea forțelor ruse de a-i „oferi” lui Vladimir Putin o victorie, la un an de război.
