Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a murit marți, 5 august 2025, la vârsta de 95 de ani, după o lungă perioadă de spitalizare la Spitalul Clinic de Urgență „Agrippa Ionescu”. Suferea de cancer pulmonar și fusese supus mai multor intervenții chirurgicale. Primul șef al statului post-comunist va fi înmormântat
După Revoluția din decembrie 1989, relația dintre fostul președinte Ion Iliescu și fostul suveran Regele Mihai I a fost marcată de momente de tensiune și de reconciliere. În primii ani post-revoluționari, Iliescu – exponent al partidului post-comunist FSN – a privit reîntoarcerea Regelui cu suspiciune, considerându-l un potențial adversar politic.
Puțini lideri ai Europei de Est au stârnit atâtea reacții contrastante pe scena internațională precum Ion Iliescu. De la întâlniri cordiale cu șefi de stat occidentali la suspiciunile persistente legate de trecutul său comunist, fostul președinte al României a fost văzut de liderii lumii atât ca un simbol al tranziției
Puțini români știu că Ion Iliescu, figura centrală a tranziției postcomuniste și fost președinte al României, a avut și o apariție inedită pe marele ecran. Departe de atmosfera sobrietății politice, Iliescu a acceptat în 2009 un rol mic, dar memorabil, într-un film românesc de ficțiune, ceea ce a surprins și
Ion Iliescu, fost activist de partid şi nomenclaturist comunist întors de la studii în URSS, a devenit brusc figura-cheie după fuga lui Ceaușescu. El a insistat că decembrie 1989 a fost „o revoluţie veritabilă, o revoltă populară” și nu „confiscată” de nimeni, spunând: „Revoluție confiscată? Asta e o prostie… Revoluția
Ion Iliescu a fost figura centrală a tranziției românești post-1989, conducând statul între 1990–1996 și 2000–2004. În primele sale mandate, plecat de la supravotul copleșitor obținut în mai 1990 (85% din voturi), Iliescu și‑a impus propria „ordine” politică. FSN‑ul său, devenit apoi FDSN și ulterior PDSR, deținea majoritatea parlamentară, dar
Ion Iliescu, primul lider al României post-comuniste, a fost o figură centrală și controversată a tranziției din 1989 până în anii 2000. De-a lungul carierei sale, declarațiile sale publice – de la discursuri televizate în momente de criză națională până la interviuri, postări pe blog sau replici spontane – au
După Revoluția din decembrie 1989, Frontul Salvării Naţionale (FSN) – dominat de foşti comunişti – preia puterea în România, cu Ion Iliescu ca lider de facto. În primăvara lui 1990 apar primele proteste anticomuniste de amploare. Încă de la 22 aprilie 1990, studenţii şi intelectuali ai generației ’80 declanșează un
Ion Iliescu, fost președinte al României și figură centrală a evenimentelor din decembrie 1989, s-a confruntat cu două dosare penale majore legate de violențele care au marcat tranziția postcomunistă. Este vorba despre Dosarul Revoluției din decembrie 1989 și Dosarul Mineriadei din iunie 1990, în care Ion Iliescu a fost inculpat
Ion Iliescu, primul președinte post-comunist al României, a condus România în anii 1990 și la începutul anilor 2000, dar parcursul său politic a fost marcat de controverse (minerede, dosare penale pentru Revoluția din 1989) cât și de nostalgii asupra comunismului. Imaginea sa publică a suferit oscilații majore: după o popularitate