În vremea conchistadorilor, călugării spanioli care debarcaseră în Lumea Nouă au constatat cu uimire că simbolul crucii le era cunoscut indienilor maya încă din mileniul I î.Hr. Reprezentări ale crucii ca obiect de cult pot fi văzute și acum în vechile temple indiene de la Palenque. Așadar, indienii au inclus de bună voie crucea creștină în simbolistica lor religioasă.
De cultul indian al crucilor este legată soarta uneia dintre cele mai greu accesibile zone ale arhipelagului mexican Yacatan, și anume Quintana-Roo, unde trăiesc urmașii vechiului popor al indienilor maya.
Albii au încercat în nenumărate rânduri să pătrundă în sălbăticia acestei zone. Incursiunile lor s-au înmulțit în mod deosebit în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Veneticii au adus cu ei toate „minunile civilizației”. Atunci, în anul 1847 în satul Chan a fost auzită deodată vorbind o cruce tăiată din trunchiul unui copac uriaș. Vocea, care venea dinăuntrul crucii a poruncit: „Ridicați-vă la marele război sfânt împotriva albilor! Alungați-i de la granițe, de la țărmurile Quintana-Roo. Uniți-vă ca rații voștri din Yucatan și mutați războiul acolo. Crucea o să vă însoțească.”
Citește și: Monstru sau victimă? Cine a fost, cu adevărat, vampirul Dracula: „Avea obiceiul să-și lipească buzele de rănile nefericiților care îi cădeau în mână”
Vocea crucii a avut un efect teribil asupra indienilor. Toată suflarea din Quintana-Roo s-a adunat la Chan și a îngenuncheat în fața crucii. Atunci, vocea s-a făcut auzită din nou!
Ascultând chemarea crucii, mayașii au tăbărât asupra albilor și întregul Yacatan a fost cuprins de revoltă. „Crucea vorbitoare” din Chan a continuat să intervină în soarta mayașilor. Ea prorocea, prezicea, sfătuia și poruncea. Din porunca ei a fost ridicat sanctuarul Crucii. N-a trecut mult, și la Chan au mai apărut două cruci vorbitoare. Fostul sat a devenit Chan-Santa-Cruz.
Dar, oricât de uimitor ar fi, aceste cruci chiar vorbeau! Să fi fost ascuns cineva în ele sau în spatele lor era imposibil, iar magnetofoane pe vremea aceea, evident, nu existau. Caracterul inexplicabil al apariției crucilor vorbitoare constă și în faptul că fenomenul este în general străin tradiției culturale mayașe. Nici folclorul, nici religia acestui popor, după cum, de altfel, nici a vecinilor lui, nu cunoaște ceva asemănător.
În urma „Războiului Crucilor”, teritoriul indian a devenit în fapt un stat independent. Guvernul din Mexico a încercat o dată să readucă aceste ținuturi sub dominația sa. În 1899, dictatorul mexican Porfirio Diaz, a trimis o expediție de represiune, care a cotropit orașul sfânt mayaș, dar indienii au dus crucile în adâncul pădurilor.
Războiul civil izbucnit în Mexic la începutul secolului XX a abătut atenția de la Yucatan, iar în 1915, indienii s-au întors în capitala lor. Aici a răsunat din nou vocea crucilor: ea le-a poruncit să omoare orice alb care pune piciorul pe pământul Quintana -Roo.
Citește și: Povestea omului cu capul gigantic: „A crezut că este sinuzită, apoi fața lui a început să se umfle”
Abia în 1935, guvernul a căzut la pace cu indienii. Căpetenia lor a primit oficial rangul de general, a fost decorat cu ordine și numit conducător al teritoriului indian liber. Urmașii lui sunt aleși și în ziua de astăzi de către indieni, iar guvernul central nu se mai amestecă în viața lor. Mayașii cred că acordul de pace din 1935 le-a adus victoria asupra Mexicului și asupra întregii lumi.
Dar ce s-a mai întâmplat cu crucile vorbitoare? Ele au fost strămutate în noua capitală mayașă Champoton, într-un sanctuar unde își au locul și astăzi. Cultul crucilor vorbitoare este religia oficială a teritoriului indian liber, dar glasurile nu li se mai aud de mult.
