Nu există sărbătoare tradițională românească sau masă festivă la care să nu mănânci salată de boeuf. Este atât de gustoasă încât nu îţi trebuie un motiv anume pentru a o prepara. Iată cum se face, de fapt, salata de boeuf și cum a ajuns o delicatesă în România.
Termenul „boeuf” provine din limba franceză şi înseamnă „vită”. Deşi pare a fi un aliment franţuzesc, salata de boeuf este o specialitate românească, ruşii denumind-o salată Olivier ori salată de iarnă.
Sovieticii o numeau Salat Stolinchny (salată capitoliu). În zilele noastre, acest preparat se regăsește în meniurile din Rusia. Până acum vreo două secole, aristocraţii ruşi angajau numai bucătari francezi, renumiţi pentru îndemânarea şi precizia pe care o aveau în bucătărie. În a doua jumătate a secolului XIX, renumitul chef francez Lucien Olivier a inaugurat Hérmitage, un restaurant în mijlocul Moscovei. Acesta era invitat în casele aristocraţilor pentru a le găti mâncăruri spectaculoase.
Citește și: Rețetă de gem de gutui fără zahăr. Ingredientul secret care îi oferă același gust delicios
El este considerat inventatorul salatei boeuf, care inițial era denumita „Vânat în maioneză”. Salata conținea vânat, prepelițe, crabi şi caviar, iar, de dragul decorului, în mijloc se orna cu felii de ou, maioneză, cartofi fierţi şi castraveţi muraţi în oţet. Aceasta fel de mâncare era considerat preparatul simbolic al restaurantului Hérmitage.
Rețeta tradițională de Crăciun – Salată de boeuf
Puțini sunt românii care nu au gustat salata de boeuf, încă din cea mai fragedă pruncie. Alături de salata de ciuperci cu maioneză, ouă umplute și salata de vinete, fac parte dintr-un nescris cod alimentar românesc, obligatoriu la toate petrecerile de familie.
Atât de iubita salată de boeuf e un bun prilej de a da un sens zarzavaturilor și cărnii fierte pentru supa de vită, dar dincolo de asta, e categoric atât de populară încât nu puțini sunt oamenii care fierb legumele și carnea special pentru a face salată de boeuf, supa nepărându-li-se la fel de interesantă.
Ingrediente
- 700 de grame rasol de vită sau alt tip de carne de vită cu os (de exemplu coaste inferioare)
- 350 de grame de morcovi (3 morcovi medii)
- 500 de grame de cartofi
- 150 de grame de rădăcină de păstârnac
- 100 de grame de rădăcină de țelină
- 100 de grame de rădăcină de pătrunjel
- 150 de grame de ceapă (2 cepe medii)
- 100 de grame de mazăre boabe (proaspătă, congelată sau din conservă)
- 150 de grame de castraveciori murați în oțet
- 250 de grame de maioneză + 30 de grame de maioneză pentru decor
- zeama de la 1/2 – 1 lămâie (după gust)
- 50 de grame de muștar
- sare și piper alb
Mod de preparare
Carnea se pune la fiert într-o oală, în patru litri de apă rece. Adăugăm de la început 1/2 lingură de sare. Se pune pe foc mic și se încălzește treptat până ce atinge temperatura de 90-95 de grade, să fiarbă fără clocot, așa cum am arătat la rețeta de supă de vită. De îndată ce începe să se formeze spumă, aceasta se va îndepărta cu grijă de la suprafața zemei, succesiv, de 3-4 ori (până nu se mai formează).
După ce spuma încetează să se mai formeze, se adaugă în oală zarzavaturile întregi, curățate și spălate, la fel și ceapa. Se fierbe totul în continuare la foc mic (probabil 3 ore sau mai mult, în funcție de cât de tare e carnea), până când atât carnea cât și zarzavaturile sunt bine înmuiate, apoi se scot toate din supă și se scurg de lichid, într-o strecurătoare. Supa se va strecura și limpezi, urmând să fie folosită la alte preparate, iar carnea și legumele fierte – mai puțin ceapa, care și-a lăsat tot gustul în supă și l-a transmis și zarzavaturilor și cărnii, pe care o putem arunca – se lasă să se răcească bine.
În timpul în care fierbe carnea și zarzavatul, vom spăla bine cartofii întregi și îi vom fierbe separat, în coajă, până când se înmoaie bine. Să fie ușor de străpuns cu furculița. Mazărea, dacă nu folosim mazăre gata fiartă, din conservă, o vom fierbe în puțină apă cu sare, până se frăgezește (o gustăm). După fierbere, se lasă cartofii și mazărea să se răcească bine.
Citește și: Ziua Internațională a Cozonacului. Istoria celui mai popular desert de Crăciun
Pentru tocarea tuturor ingredientelor pentru salata de boeuf, reperul trebuie să fie dimensiunea bobului de mazăre. Ne dorim ca toate bucățelele din salată să fie la fel de mari, așa că vom încerca să le tocăm pe toate ca să fie la fel de mari.
După ce s-au răcit, cartofii fierți se decojesc. Se toacă în cubulețe fine, cu un cuțit bine ascuțit, umed. Cartofii sunt cel mai dificil de tocat ingredient, pentru că au tendința de a se lipi de lama cuțitului. Din acest motiv, după ce am tocat toți cartofii, e bine să răsfirăm cubulețele de cartofi, pentru a nu mai fi lipite unele de celelalte.
Carnea fiartă de vită, după ce s-a răcit bine, se toacă și ea în cubulețe. La fel vom toca și morcovii, păstârnacul și pătrunjelul, dar și castraveciorii murați.
După ce toate ingredientele au fost tocate, suntem gata de a trece la amestecarea și asezonarea salatei de boeuf cu maioneză. Acest sos este cel care trebuie să dea gust tuturor ingredientelor salatei.