Somnul este unul dintre cei mai importanți factori pentru menținerea sănătății fizice și psihice. Cu toate acestea, multe persoane neglijează orele de odihnă, merg târziu la culcare sau își întrerup constant programul de somn. Specialiștii atrag atenția că un somn de calitate contribuie la buna funcționare a organismului, la memorie, concentrare și menținerea echilibrului emoțional.
Dar câte ore ar trebui să dormim în fiecare noapte? Nevoile organismului se schimbă odată cu vârsta, iar obiceiurile de seară pot influența semnificativ calitatea odihnei. Respectarea unor reguli simple de igienă a somnului poate face diferența între o noapte agitată și una cu adevărat odihnitoare.
Ce înseamnă igiena somnului și de ce este importantă
Igiena somnului reprezintă totalitatea obiceiurilor și condițiilor care favorizează un somn suficient, continuu și odihnitor. Aceasta presupune atât respectarea unui program regulat de culcare și trezire, cât și pregătirea corespunzătoare a dormitorului și evitarea activităților care pot perturba odihna.
Citește și: Nu poți dormi noaptea? Obiectul banal din dormitor care îți sabotează somnul
Potrivit recomandărilor specialiștilor, un somn sănătos este definit prin trei elemente esențiale:
- Durata: numărul de ore trebuie să fie suficient pentru ca organismul să se refacă, iar persoana să fie odihnită și alertă în ziua următoare.
- Continuitatea: somnul ar trebui să fie neîntrerupt sau să aibă cât mai puține treziri nocturne.
- Profunzimea: organismul trebuie să parcurgă etapele necesare ale somnului pentru refacerea fizică și psihică.
Somnul nu este important doar pentru eliminarea oboselii. Cercetările au asociat odihna insuficientă cu un risc mai mare de apariție a unor probleme de sănătate, printre care hipertensiunea, obezitatea, diabetul și depresia.
Câte ore trebuie să dormim în funcție de vârstă
Necesarul de somn diferă de la o etapă a vieții la alta. Copiii și adolescenții au nevoie de mai multe ore de odihnă pentru a susține dezvoltarea organismului, în timp ce adulții au, în general, un necesar mai redus.
Potrivit recomandărilor Societății Române de Pneumologie, durata somnului pe parcursul a 24 de ore ar trebui să fie următoarea:
| Categoria de vârstă | Numărul recomandat de ore |
|---|---|
| Nou-născuți (0-4 luni) | 12-18 ore |
| Sugari (4-12 luni) | 12-16 ore |
| Copii (1-2 ani) | 11-14 ore |
| Copii (3-5 ani) | 10-13 ore |
| Copii (6-12 ani) | 9-12 ore |
| Adolescenți (13-18 ani) | 8-10 ore |
| Adulți (peste 18 ani) | Minimum 7 ore |
Adulții ar trebui să doarmă cel puțin șapte ore pe noapte, însă necesarul individual poate varia. Important este ca durata somnului să permită refacerea organismului și menținerea stării de alertă pe parcursul zilei.
Neglijarea orelor de odihnă poate avea consecințe asupra concentrării, memoriei și comportamentului, dar și asupra sănătății pe termen lung.
7 reguli de igienă a somnului pentru o odihnă de calitate
Un program de somn sănătos nu presupune doar să mergem la culcare mai devreme. Contează și ce facem înainte de culcare, mediul în care dormim și obiceiurile pe care le avem în timpul zilei.
Iată câteva recomandări care pot contribui la îmbunătățirea calității somnului.
1. Respectă un program regulat de culcare și trezire
Una dintre cele mai importante reguli este menținerea unui orar constant de somn. Este recomandat să mergem la culcare și să ne trezim aproximativ la aceleași ore în fiecare zi, inclusiv în weekend.
Un program regulat ajută organismul să își mențină ritmul circadian, adică mecanismul biologic care reglează alternanța dintre somn și starea de veghe.
Citește și: Paralizia în somn, experiența care îngrozește milioane de oameni. Un doctor explică de ce apare și cum o poți evita
2. Pregătește dormitorul pentru odihnă
Mediul în care dormim influențează direct calitatea somnului. Dormitorul ar trebui să fie liniștit, întunecat și să aibă o temperatură confortabilă.
De asemenea, este indicat să evităm să dormim cu lumina aprinsă, inclusiv cu o lampă de veghe, atunci când aceasta perturbă întunericul necesar odihnei.
3. Evită telefonul și alte ecrane înainte de culcare
Utilizarea telefoanelor, tabletelor și laptopurilor înainte de somn poate afecta ritmul natural al organismului.
Expunerea la lumină artificială, în special seara, poate influența secreția de melatonină, hormon implicat în reglarea ciclului somn-veghe. Pentru o odihnă mai bună, este recomandat să reducem timpul petrecut în fața ecranelor înainte de culcare.
4. Ai grijă la cafea, alcool și nicotină
Cafeaua consumată după-amiaza sau seara poate afecta capacitatea de a adormi, iar efectele cofeinei pot persista mai multe ore.
De asemenea, alcoolul nu reprezintă o soluție pentru un somn mai bun. Chiar dacă poate favoriza adormirea, acesta afectează calitatea odihnei și poate provoca treziri în timpul nopții. Nicotina poate influența, la rândul ei, somnul și poate contribui la fragmentarea acestuia.
5. Evită mesele copioase înainte de culcare
Alimentația are un rol important în calitatea somnului. Cinele foarte consistente, alimentele bogate în grăsimi sau preparatele condimentate pot crea disconfort și pot îngreuna adormirea.
Este recomandat ca mesele grele să fie evitate în ultimele două ore înainte de culcare. Dacă apare senzația de foame, poate fi aleasă o gustare ușoară.
6. Fă mișcare în mod regulat
Activitatea fizică moderată poate contribui la un somn mai bun. Nu este nevoie de antrenamente intense: plimbările în ritm alert, grădinăritul sau activitățile casnice pot avea efecte benefice.
Un interval de 20-30 de minute de mișcare moderată pe zi poate fi suficient pentru a susține calitatea odihnei. Dacă observi că exercițiile intense seara îți afectează adormirea, încearcă să le programezi mai devreme.
Citește și: Beneficiile unui pui de somn în timpul zilei. Cum îți influențează sănătatea
7. Profită de lumina naturală în timpul zilei
Expunerea la lumina naturală, în special dimineața, contribuie la reglarea ritmului circadian. Petrecerea timpului în aer liber și desfășurarea activităților într-un spațiu bine luminat pot ajuta organismul să distingă mai ușor între perioadele de activitate și cele de odihnă.
Ce se întâmplă dacă dormim prea puțin? Riscurile asupra sănătății
Lipsa somnului nu se traduce doar prin oboseală și somnolență în timpul zilei. Pe termen lung, odihna insuficientă poate avea efecte importante asupra organismului.
Un studiu publicat în octombrie 2022 în revista științifică PLOS Medicine, realizat de cercetători de la University College London și instituții franceze, a analizat relația dintre durata somnului și apariția bolilor cronice.
Rezultatele au arătat că persoanele care dormeau cinci ore sau mai puțin la vârstele de 50, 60 și 70 de ani aveau un risc cu 30%-40% mai mare de a dezvolta mai multe afecțiuni cronice, comparativ cu cele care dormeau aproximativ șapte ore. Printre problemele analizate s-au numărat bolile cardiovasculare, diabetul și cancerul.
O altă cercetare, publicată în Nature Communications în 2021, a identificat o asociere între somnul de cel mult șase ore la vârstele de 50 și 60 de ani și un risc mai mare de demență. Studiul nu demonstrează însă că somnul insuficient provoacă direct această afecțiune.
Când ar trebui să ne îngrijoreze problemele de somn
Dacă dificultățile de adormire, trezirile frecvente în timpul nopții sau senzația persistentă de oboseală continuă să apară, chiar și după schimbarea obiceiurilor zilnice, este recomandată o discuție cu medicul.
Tulburările de somn nu ar trebui ignorate, mai ales atunci când afectează activitățile de zi cu zi. Identificarea cauzei și intervenția la timp pot contribui la îmbunătățirea odihnei și a stării generale de sănătate.
Un somn sănătos nu înseamnă doar să dormim un anumit număr de ore, ci și să avem o odihnă continuă și suficient de profundă. Respectarea unui program regulat, reducerea expunerii la ecrane seara și crearea unui mediu potrivit pentru dormit sunt câteva dintre cele mai simple măsuri prin care ne putem proteja sănătatea.







