Populaţia mondială a depășit, marţi, 8 miliarde de locuitori, potrivit estimării oficiale a Naţiunilor Unite, care vede în aceasta „o piatră de hotar importantă în dezvoltarea umană” şi o reamintire, în plină conferinţă privind schimbările climatice COP27, a „responsabilității noastre comune de a avea grijă de planeta noastră”.
Pentru ONU, „această sporire fără precedent”, în condițiile în care în 1950 timp planeta avea 2,5 miliarde de locuitori, este rezultatul „creşterii progresive a duratei de viaţă datorită progreselor înregistrate în materie de sănătate publică, nutriție, igienă personală şi medicină”, potrivit Agerpres.
Dar creşterea demografică ridică şi provocări serioase pentru țările cele mai sărace, unde aceasta se concentrează cel mai mult. În timp ce Pământul număra mai puţin de un miliard de locuitori până în anii 1800, populaţia a crescut de la 7 la 8 miliarde în doar 12 ani.
Citește și: Declinul demografic continuă, populația României scade de la o zi la alta. Sporul natural s-a menținut negativ şi în iunie, numărul morților a fost cu 6.500 mai mare decât al nașterilor
Un semn al încetinirii demografice, va dura aproximativ cincisprezece ani pentru a ajunge la 9 miliarde în 2037. ONU proiectează un „vârf” de 10,4 miliarde în anii 2080 şi o stagnare până la sfârşitul secolului.
Pragul de 8 miliarde a fost depăşit în plină desfășurare a conferinței mondiale asupra climei, COP27, de la Sharm el-Sheikh (Egipt), care subliniază încă o dată dificultatea țărilor bogate, cele mai responsabile de încălzirea planetei, şi a țărilor sărace, care cer ajutor pentru a-i face faţă, să se înțeleagă asupra unei reduceri mai ambițioase a emisiilor de gaze cu efect de seră provenind din activităţile umane.
Cu toate acestea, reamintește ONU, „dacă creşterea demografică amplifică impactul dezvoltării economice asupra mediului, țările unde consumul de resurse materiale şi emisiile de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor sunt cele mai ridicate, sunt în general cele în care venitul pe cap de locuitor este cel mai mare şi nu acolo unde populaţia creşte rapid”.
„Impactul nostru asupra planetei este determinat mult mai mult de comportament decât de numărul nostru”, rezumă pentru AFP Jennifer Sciubba, cercetător rezident la think-tank-ul Wilson Center.
Citește și: SUA, în fața unei situații critice. Pentru prima oară în istoria de 245 de ani a țării numărul albilor este în scădere, în timp ce populația asiatică a crescut cu peste 35%
Şi tocmai în țările care concentrează o puternică sărăcie creşterea demografică ridică provocări majore. „Persistența unor niveluri ridicate de fertilitate, la originea creşterii rapide a populației, este atât un simptom, cât şi o cauză a progresului lent în materie de dezvoltare”, scrie ONU.
Astfel, India, o ţară de 1,4 miliarde de locuitori, care va deveni cea mai populată din lume în 2023 depășind China, ar trebui să cunoască o explozie a populației sale urbane în următoarele decenii, cu megapolisuri deja suprapopulate şi lipsă de infrastructură esențială.
În Bombay, aproximativ 40% din populație trăieşte în mahalale, zone de mizerie supraaglomerate, alcătuite din cocioabe improvizate, dintre care majoritatea nu dispun de apă curentă, electricitate şi canalizare.
Citește și: Ziua Mondială a Populației, impactul pandemiei de coronavirus asupra fertilității. Pentru România, perspectivele pe termen lung sunt sumbre
Cifrele globale maschează o imensă diversitate demografică. Astfel, mai mult de jumătate din creşterea populației până în 2050 va veni din doar 8 țări potrivit ONU: Republica Democrată Congo, Egipt, Etiopia, India, Nigeria, Pakistan, Filipine şi Tanzania.
Şi până la sfârşitul secolului, cele mai populate trei oraşe din lume vor fi africane: Lagos în Nigeria, Kinshasa în RD Congo şi Dar Es Salaam în Tanzania.
