Rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare din România, desfășurate duminică, arată că partidele pro-UE au reușit să facă față ascensiunii extremei drepte, menținând controlul asupra parlamentului. Totuși, prezența semnificativă a partidelor ultranaționaliste ridică semne de întrebare înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, programat pentru 8 decembrie, potrivit unui raport POLITICO.
Social-democrații domină parlamentul, dar extrema dreaptă avansează
Partidul Social Democrat (PSD), condus de premierul Marcel Ciolacu, a obținut aproximativ 25% din voturi, fiind urmat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), cu aproape 20%. Pentru a forma un guvern, PSD va trebui să colaboreze probabil cu Partidul Național Liberal (PNL), partenerul său actual de coaliție. „Este un semnal important din partea românilor: să continuăm dezvoltarea țării cu sprijin european, dar protejând valorile naționale,” a declarat Ciolacu.
În același timp, partidele de extremă dreaptă, inclusiv AUR, SOS România și Partidul Oamenilor Tineri, au acumulat împreună aproximativ 30% din voturi. Această creștere marchează o schimbare față de scrutinul precedent, unde cumulativ au obținut sub 10%.
Bătălia pentru președinție: Lasconi vs. Georgescu
În ceea ce privește președinția, niciunul dintre marile partide tradiționale nu s-a calificat în turul al doilea. Competiția se dă între Elena Lasconi, liderul Uniunii Salvați România (USR), și Călin Georgescu, un candidat ultranaționalist și pro-rus.
Georgescu, care a câștigat primul tur cu ajutorul unei campanii virale pe TikTok, este văzut ca o amenințare la adresa angajamentelor pro-occidentale ale României. Lasconi a avertizat că victoria lui ar putea readuce România sub influența Rusiei.
„Dacă suntem uniți, roboții ruși de pe TikTok nu ne pot distruge democrația,” a spus Lasconi, subliniind importanța rămânerii României în cadrul UE și NATO.
Decizia Curții Constituționale ar putea amâna votul
În urma acuzațiilor de fraudă la primul tur al alegerilor prezidențiale, Curtea Constituțională analizează o posibilă anulare a scrutinului. Dacă se confirmă, turul al doilea ar putea fi reprogramat, ceea ce ar amplifica tensiunile politice.
Reacții internaționale și influența Rusiei
Alegerile din România au atras atenția partenerilor occidentali, în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor regionale. Ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, a subliniat că procesul electoral trebuie să fie transparent și democratic.
Creșterea extremei drepte și prezența influenței ruse prin campanii pe rețelele sociale adaugă incertitudine asupra viitorului politic al României. Alegerile prezidențiale din 8 decembrie vor reprezenta un moment decisiv pentru menținerea direcției pro-europene a țării.
