Trecerea la ora de iarnă 2023 a avut loc în noaptea de sâmbătă, 28 octombrie, spre duminică, 29 octombrie 2023. România se numără printre cele 76 de națiuni care adoptă acest regim de schimbare a orei, însă un număr semnificativ de țări au optat să renunțe la această practică din motive variate.
În timpul acestei nopți, locuitorii din România au efectuat ajustarea ceasurilor lor cu o oră înapoi, transformând ora 4:00 dimineața în ora 3:00 dimineața. Aceasta a generat o nouă rundă de dezbateri privind beneficiile și dezavantajele aduse de modificarea numărului de ore de lumină și întuneric. Chiar și în mediul online, această temă a stârnit controverse în decursul anilor, iar acum, odată cu criza energetică care afectează Europa în contextul conflictelor armate, noi argumente și îngrijorări sunt aduse în discuție.
Sistemul de ajustare între ora de vară și ora de iarnă a fost adoptat de națiunile europene în secolul trecut, inițial cu scopul de a economisi energie, în special în timpul perioadelor de război sau a crizelor petroliere din anii 1970. Înființarea orei de vară a fost concepută pentru a maximiza utilizarea timpului în care lumina solară este disponibilă, ceea ce a fost deosebit de benefic pentru cei angrenați în activități agricole.
Citește și: Avem nevoie de mai multe ore de somn iarna? Ce spun studiile
Pe de altă parte, ora de iarnă este considerată ca fiind timpul standard sau natural și a existat chiar și discuția în cadrul Uniunii Europene cu privire la eliminarea schimbării de oră, ceea ce a fost în concordanță cu dorința multor oameni. Acest lucru a generat disconfort în rândul multora, care au simțit că această decalare a rutinei zilnice afectează chiar și sănătatea fizică.
Conform Convenției fusurilor orare, fiecare punct de pe suprafața Pământului indică același minut și aceeași secundă, iar discrepanțele orare derivă din faptul că, la fiecare interval de 15 grade de longitudine, se adaugă o oră. Această numerotare a fusurilor începe din meridianul de referință, care traversează localitatea Greenwich din Marea Britanie și se îndreaptă spre est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este echivalentă cu ora fusului 0, ora Europei Centrale corespunde orei fusului 1, iar pentru Europa Orientală, indicativul este ora fusului 2.
În cadrul fusului orar 2 se găsește România, iar intervalul cuprins între lunile octombrie și martie, cunoscut sub numele de „timpul legal român”, este înrădăcinat în practica locală. Sistemul de ora de vară și ora de iarnă implică ajustarea cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară și toamnă, cu scopul de a maximiza utilizarea luminii naturale. În timpul orei de vară, ceasurile sunt înaintate cu o oră (ora 3:00 devine ora 4:00) în ultimul weekend din martie. În contrast, în timpul orei de iarnă, procesul este invers, cu ceasurile reglate înapoi cu o oră în ultimul weekend din octombrie, astfel încât ora 4:00 devine ora 3:00.
Teoretic, în aceste schimbări, câștigăm o oră suplimentară de somn. În acest an, ziua de 29 octombrie va cuprinde 25 de ore. În intervalul orei de vară, discrepanța între ora oficială a României și Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore (GMT+3), în comparație cu cele două ore din timpul orei de iarnă (GMT+2). Ca urmare, începând din dimineața zilei de duminică, când ora 4:00 devine ora 3:00, perioadele cu lumină naturală vor scurta treptat.
Ora de iarnă 2023. Țările care nu mai schimbă ora
În prezent, 76 de țări își mențin obiceiul schimbării orei, majoritatea dintre ele fiind localizate în Europa și America de Nord. Cu toate acestea, un număr de nu mai puțin de 106 națiuni de pe glob nu aplică această practică, majoritatea în regiunile Asia și Africa. Interesant este faptul că din această cifră, 65 de țări care inițial adoptaseră schimbarea orei au revocat această decizie ulterior, din diverse motive.
În anul 2011, Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei, a anunțat eliminarea schimbării orei, o măsură care fusese inițial instituită pentru economisirea energiei. Rațiunea invocată de fostul lider rus a fost protecția concetățenilor săi împotriva „stresului și bolilor” cauzate de ajustarea orară.
Turcia a abandonat practica trecerii între ora de vară și cea de iarnă în septembrie 2016. La vremea respectivă, guvernul a explicat că dorea ca populația să beneficieze de lumina solară pe o durată mai mare, în contextul unor alegeri iminente. În realitate, această decizie a provocat o mică dezordine, având în vedere că multe dispozitive fuseseră setate automat, iar smartphone-urile, ceasurile inteligente și aparatele electronice ale cetățenilor turci nu au ținut cont de decizia locală și s-au sincronizat la ora de iarnă.
Citește și: Munca în exces, cauză a accidentului vascular cerebral. Ce spun oamenii de știință
Deși inițial introdusă pentru economisirea energiei, schimbarea orei a fost contestată de anumite state, care consideră că în epoca actuală aceasta nu mai este la fel de eficientă ca în anii 1970. Țări precum Africa de Sud, Tunisia, Egipt, China, Argentina și Ucraina au decis să renunțe definitiv la această practică, întrucât consideră economiile de energie rezultate ca fiind neglijabile.
În 2018, Comisia Europeană a propus abandonarea acestei măsuri începând cu anul 2021. Cu toate acestea, țările membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord uniform: statele din nord (cum ar fi Finlanda, Danemarca, Țările de Jos etc.) susțineau menținerea orei de iarnă, în timp ce cele din sud (Spania, Italia, Franța etc.) preferau ora de vară. În plus, altele, inclusiv România, aveau opinii diferite în privința abandonării schimbării orei. Planul era ca fiecare țară să-și exprime opțiunea, urmată de stabilirea unui nou program orar. Cu toate acestea, pandemia a intervenit, iar această chestiune a fost pusă pe pauză.
