Balcicul, un colț magic pe coasta Mării Negre, a devenit un adevărat refugiu artistic la începutul secolului XX, în mare parte datorită influenței Reginei Maria a României. Fascinată de frumusețea unică a zonei, ea a transformat Balcicul într-un loc de întâlnire pentru artiști și intelectuali români, contribuind la o „școală fără seamăn a picturii româneşti.”
Balcicul, cu lumina sa specială, relieful dramatic și vegetația exotică, a inspirat numeroase opere artistice, iar Regina Maria a fost catalizatorul acestui fenomen cultural, potrivit Art Safari.
În 1924, Regina Maria și-a achiziționat prima proprietate pe Coasta de Argint, iar curând Balcicul a început să atragă pictori, sculptori și scriitori români. Printre aceștia se număra Cecilia Cuțescu-Storck, prima femeie profesor de artă din Europa, care și-a construit aici un atelier pitoresc. Cu ziduri groase de piatră și o priveliște uimitoare asupra golfului, atelierul său a devenit un spațiu creativ pentru explorarea și consolidarea unui stil artistic național inspirat de peisajul de la Balcic.
Citește și: Banksy și-a dezvăluit parțial identitatea. Cum îl cheamă pe faimosul artist de graffiti
Regina Maria a sprijinit comunitatea de artiști din Balcic prin încurajarea unui stil estetic specific acestui loc, marcat de influențe Art Nouveau, apropierea de natură și pasiunea pentru peisaje marine. De asemenea, era pasionată de fotografie, iar în 1927 a organizat o ședință foto emblematică la Balcic, experimentând pentru prima dată tehnici de fotografie color, imortalizându-și fiica, prințesa Ileana. În grădinile reședinței sale de la Balcic, regina a plantat flori rare și lalele, reflectând dragostea ei pentru flori și frumusețea naturală a locului, transformând reședința într-un paradis artistic și botanic.
Astăzi, expozițiile de la Art Safari explorează moștenirea artistică lăsată de Regina Maria și influența sa asupra artiștilor precum Cuțescu-Storck. Această expoziție oferă publicului ocazia de a explora istoria Balcicului și de a înțelege cum acesta a devenit un simbol al artei românești din perioada interbelică, un loc în care se contopește tradiția cu inovația artistică, toate reunite în jurul pasiunii Reginei Maria pentru frumos și pentru arta națională.
Regina Maria și latura artistică a ființei sale
Regina Maria a României, o figură emblematică a monarhiei noastre, și-a lăsat amprenta în istorie atât prin curajul demonstrat în timpul Primului Război Mondial, cât și prin sensibilitatea artistică, prezentă în viața sa încă din copilărie. Venită în România la doar 16 ani, principesa Maria și-a dezvoltat o dragoste profundă și de neclintit pentru țara pe care avea să o conducă.
Încă de tânără, Maria a manifestat un interes deosebit pentru pictură și desen, o preocupare obișnuită pentru aristocrație și familiile regale, unde astfel de arte, alături de muzică, erau considerate fundamentale în educație. După cum relata în memoriile sale, Povestea vieții mele, pictura era arta de care se simțea cea mai atrasă: „Aveam aplecare numai pentru o singură artă: pentru pictură… mă simțeam mai mulțumită cu penelul în mână.” Maria a primit primele lecții de la Ruth Mercier, o cunoscută pictoriță de flori, cu o tehnică desăvârșită în acuarelă.
Citește și: Ziua Internațională a Artiștilor. Astăzi sărbătorim oamenii care au realizat o imagine mai bună a istoriei lumii
Conștientă de talentul său, regina a rămas modestă, afirmând că deși nu a devenit o artistă consacrată, lucrările sale aveau originalitate și vigoare, iar măiestria sa în desen și simțul culorii erau evidente. Deși nu a avut ocazia de a-și aprofunda studiile artistice, Maria și-a dezvoltat un stil personal, axat pe decorativ.
Flori și grădini – o viață între natură și artă
Îndrăgostită de flori și grădini, Maria picta adesea flori într-un stil Art Nouveau, reflectând o armonie între natural și decorativ. Împreună cu sora ei, Victoria Melita, principesa petrecea mult timp la Castelul Pelișor, unde își perfecționa talentul. Natura României i-a oferit nesfârșite momente de inspirație, mai ales în grădinile reședințelor regale, alături de soțul ei, Ferdinand, pasionat de botanică. În scrierile sale, regina mărturisea: „Când eram cu el printre flori… reînvia amintirea vremurilor în care l-am cunoscut…”
Principesa Maria a susținut scena artistică românească, devenind în 1902 președinta de onoare a societății Tinerimea Artistică. Această societate, fondată de artiști precum Luchian și Popescu, a cultivat arta românească, iar Maria s-a alăturat entuziast mișcării, expunând câteva lucrări la expozițiile lor. Criticii apreciau talentul său, considerând că „pictează flori aproape la fel de bine ca bunul Dumnezeu.”
Regina Maria s-a remarcat și prin contribuția sa la designul mobilierului și decorul reședințelor regale, incluzându-și amprenta stilistică Art Nouveau. Interioarele Castelului Pelișor, concepute împreună cu arhitecți de renume, reflectă gustul său artistic, iar criticii contemporani elogiau piesele create sub îndrumarea sa.
De asemenea, a fost o pasionată colecționară de artă, îmbogățindu-și reședințele cu obiecte deosebite, pe care le-a adus din călătorii, și a practicat fotografia cu aceeași pasiune.
