Marian Enache nu mai este, începând de marți, președintele Curții Constituționale a României (CCR), după ce mandatul său de 3 ani a ajuns la final. Potrivit unei hotărâri publicate în Monitorul Oficial, începând de miercuri, 11 iunie 2025, Enache va asigura interimar conducerea Curții, până la expirarea mandatului său de judecător.
„Începând cu data de 11 iunie 2025, preşedinte interimar al Curţii Constituţionale este ales domnul judecător Marian Enache, până la expirarea mandatului de judecător al Curţii Constituţionale, conform legii”, se arată în decizia oficială.
Mandatul său de președinte al CCR a încetat marți, 10 iunie, prin împlinirea celor 3 ani pentru care fusese ales în această funcție.
Hotărârea de desemnare a președintelui interimar a fost luată în cadrul ședinței din 5 iunie 2025 a Plenului CCR, cu unanimitate de voturi. La ședință au participat toți cei nouă judecători constituționali: Marian Enache, Mihaela Ciochină, Cristian Deliorga, Dimitrie-Bogdan Licu, Gheorghe Stan, Livia Doina Stanciu, Elena-Simina Tănăsescu și Varga Attila.
Marian Enache a fost numit la Curtea Constituțională de către Senat și a depus jurământul ca judecător în data de 13 iulie 2016, pentru un mandat de 9 ani, care urmează să expire în luna iulie a acestui an. Odată cu Enache, își vor încheia mandatele și judecătorii Livia Stanciu și Attila Varga, numiți respectiv de președintele Klaus Iohannis și de Camera Deputaților.
La începutul mandatului său de președinte al CCR, Marian Enache își propusese să impulsioneze activitatea Curții, în contextul unui volum foarte mare de dosare. Potrivit declarațiilor sale, peste 8.800 de dosare erau înregistrate pe rolul instituției, unele fiind mai vechi de patru ani.
Unul dintre dosarele notabile soluționate recent de CCR este cel care a dus la anularea obligativității înscrierii averii soțului în declarațiile de avere, precum și a caracterului public al acesteia — o decizie pronunțată în mai 2025, după un proces deschis în 2019. Hotărârea a fost contestată de Agenția Națională de Integritate (ANI) și a generat reacții critice din partea mai multor partide politice.
