În 37 de situații dintre cele peste 2.000 de cazuri reclamate anul trecut, a fost vorba de hărțuire sexuală, potrivit datelor oficiale de la Poliția Română. S-au dat două amenzi contravenționale, dar a crescut numărul dosarelor penale.
„Este un număr nerealist. Suntem învățați de societate că formele mai ușoare de hărțuire sexuală nu sunt atât de grave, dacă nu se ajunge la agresiune fizică sau chiar viol”, spune Cristina Praz, expertă în comunicare și egalitate de gen la Centrul FILIA, ONG pentru drepturile femeilor, potrivit Libertatea.
În primele 10 luni ale anului trecut, la poliție au fost înregistrate 2.096 de plângeri pentru diverse fapte de hărțuire. Aici intră întreaga paletă, de la urmărirea pe stradă și apelurile telefonice abuzive sau insistente până la hărțuirea sexuală, fie ea petrecută într-un spațiu public sau privat.
Citește și: Ziua Internaţională pentru Nonviolență în Școli: „Iubirea universală este mai bună decât egoismul”
În 2021, numărul plângerilor a fost de aproape 2.500, dintre care 33 de fapte de hărțuire sexuală. Toate aceste plângeri au fost transformate în dosare penale. Polițiștii au dat o singură amendă contravențională pentru hărțuire în 2021 și două anul trecut.
Numărul faptelor de hărțuire reclamate a fost în creștere în ultimii ani. Dacă în 2018 au fost sesizate 1.900 de fapte, în 2019 au fost puțin peste 2.000, pentru ca în 2020 să ajungă la 2.200, potrivit Școala 9. În 2019, polițiștii au dat 17 amenzi pentru hărțuire și una în 2020. Din statistica poliției, oferită la solicitarea ziarului, nu reiese în câte dintre cazuri sunt femei victime. Însă toate studiile și sondajele arată că, deși bărbații experimentează, la rândul lor, diverse forme de hărțuire, numărul femeilor care trec prin asta este semnificativ mai mare.
Hărțuirea apare în legislația românească în primul rând în Codul Penal, care stabilește închisoare sau amendă penală pentru „fapta celui care, în mod repetat, urmărește, fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuința, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere”, ori pentru „pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relații de muncă sau al unei relații similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situație umilitoare”.
Din 2018, orice tip de hărțuire, hărțuire sexuală și psihologică în spațiul public și privat este sancționabilă prin Legea pentru egalitatea de șanse dintre femei și bărbați. Amenzile sunt între 3.000 și 10.000 de lei. Înseamnă, în mare, orice fapte, gesturi, cuvinte care creează un mediu ostil și o stare de disconfort psihologic victimei: fluierături, claxonări, comentarii cu tentă sexuală, atingeri nedorite, gesturi vulgare, obscene. Hărțuirea în spațiul public este cea mai întâlnită: strada, mijloacele de transport în comun și parcurile sunt locurile în care hărțuitorii „operează” cel mai des.
Citește și: Top 50 cele mai impresionante filme care ilustrează feminismul. Cu siguranță trebuie să le vezi
Cristina Praz, expertă în comunicare și egalitate de gen la Centrul FILIA, remarcă în special creșterea cazurilor de hărțuire sexuală raportate în fiecare an: de la 33 în 2021 la 37 în 2023. „O creștere a cazurilor sesizate nu înseamnă că fenomenul a crescut în intensitate, ci mai degrabă că societatea devine mai sensibilizată la această temă. Am început să vedem discuții despre hărțuirea sexuală tot mai des în jurul nostru – în presă, social media, grupurile de prieteni”, spune activista. „Cred că femeile au mai mult curaj în a vorbi despre experiențele lor de hărțuire sexuală, în a le sesiza către autorități, fără a se lăsa descurajate de posibile reacții negative din partea societății și a chiar a reprezentanților autorităților.”
