Grijă pentru casa noastră, Terra, de Ziua Internațională pentru Protejarea Ozonului. Sănătatea omenirii și a planetei depinde de aerul pe care îl respirăm

Ziua Internațională pentru Protejarea Ozonului
Ziua Internațională pentru Protejarea Ozonului

Ziua Internațională pentru Protejarea Ozonului, face parte din calendarul Organizației Națiunilor Unite din anul 1995 și marchează semnarea, în 16 septembrie 1987, a Protocolului de la Montreal privind Substanțele care Distrug Stratul de Ozon (SDO).

Principiile colaborării internaționale privind protecția stratului de ozon au fost elaborate în cadrul Convenției de la Viena, încă din 1985. Cele 21 de articole obligă părțile semnatare să protejeze, în primul rând, sănătatea umană și mediul înconjurător de efectele epuizării stratului de ozon.

Ozonul este forma alotropică a oxigenului, având molecula formată din trei atomi. Acesta este un puternic oxidant cu miros caracteristic, de culoare albăstruie și foarte toxic. În atmosferă, se poate forma pe cale naturală în urma descărcărilor electrice și sub acțiunea razelor solare. Iar artificial ca urmare a reacțiilor unor substanțe nocive, provenite din sursele de poluare terestră. Acesta se află cca. 90% în stratosferă cunoscut ca “ozon bun” și cca. 10% în troposferă denumit și “ozon rău”.

Citește și: Rezolvăm o problemă creând-o pe alta! Cum au ajuns măștile de protecție să fie principalii factori de poluare

Ozonul stratosferic este situat la înălțimea de 40 km și, reținând radiațiile ultraviolete dăunătoare, este indispensabil vieții pe pământ. Acest fapt a fost definit de Convenția de la Viena ca fiind ”stratul de ozon atmosferic de deasupra stratului limită planetar”. Dacă stratul de ozon stratosferic ar dispărea, radiația ultravioletă ar steriliza suprafața globului anihilând aproape întreaga viață terestră.

Fenomenul epuizării stratului de ozon duce la scăderea eficacității sistemului imunitar, cu apariția infecțiilor, a cancerului de piele, a cataractelor și orbirii, arsuri grave în zonele expuse la soare, reducerea culturilor. Implicit duce la epuizării cantității de hrană ca urmare a micșorării frunzelor la plante, distrugerea vieții marine, a planctonului, precum și degradarea unui număr impunător de materiale plastice utilizate în construcție, vopsele, ambalare etc.

Ca urmare a impactului negativ al activității antropice asupra mediului, stratul de ozon a început să degradeze. Acest fenomen este caracterizat prin rarefierea ozonului în atmosferă. Prima gaură mare în stratul de ozon a fost depistată în 1979 deasupra Antarcticii, după care a urmat o scădere continuă a nivelului de ozon la scara globală.

De la descoperirea găurii în stratul de ozon și până în prezent, oamenii de știință au încercat să găsească răspunsuri la întrebările ridicate de această problemă globală. În primul rând, s-a descoperit că degradarea stratului de ozon este cauzată de intervenția unor produse chimice numite clorofluoro-carburi. Acestea sunt folosite la fabricarea: spray-urilor, agregatelor frigorifice, extinctoarelor cu spumă chimică, pesticidelor, solvenților, spumelor poliuretanice.

Ozonul troposferic este principalul poluant în orașele industrializate

Ozonul troposferic, situat în stratul de atmosferă cuprins între 0 și 10 km este principalul poluant în orașele industrializate. Acesta se formează din oxizii de azot (în special dioxidul de azot), compușii organici volatili – COV și metan. Ca surse generatoare de precursori ai ozonului se evidențiază: arderea combustibililor fosili, depozitarea și distribuția benzinei. Utilizarea solvenților organici în activități industriale, procese de compostare a gunoaielor menajere și industriale. Ozonul de la nivelul solului poate fi periculos, mai ales pentru cei cu probleme respiratorii.

Problemele includ iritația, inflamația plămânilor, tusea, agravarea astmului, susceptibilitate crescută la pneumonii și bronșite. Ozonul troposferic face parte din grupa gazelor cu efect de seră. De asemenea, este incriminat pentru participarea indirectă la formarea ploilor acide și prezent la nivelul solului se comportă ca o componentă a „smogului fotochimic”. Urmărirea concentrației de ozon troposferic este importantă. Cunoscut fiind faptul că acesta constituie un factor nociv pentru vegetație, sănătatea animalelor, dar şi pentru sănătatea umană.

Citește și: Ultimele rapoarte privind schimbările climatice au alertat pe toată lumea! Iată ce poți face chiar tu pentru a preveni încălzirea globală

Una dintre cele mai recente evaluări științifice a epuizării stratului de ozon, finalizată în 2018, arată că unele părți ale stratului de ozon s-au redresat cu o rată de 1-3% pe deceniu începând cu anul 2000. Conform evaluărilor efectuate, stratul de ozon din emisfera nordică și de la latitudine medie se va vindeca complet până în anii 2030. Va urma emisfera sudică în 2050 şi apoi cele două regiuni polare până în 2060. Eforturile de protecție a stratului de ozon au contribuit, de asemenea, la lupta împotriva schimbărilor climatice Acest lucru s-a făcut prin evitarea a aproximativ 135 de miliarde de tone de emisii echivalente de dioxid de carbon, din 1990 până în 2010.

Te-ar putea interesa și