În timp ce cuvântul iertare poate fi folosit în mod obișnuit ca sinonim al scuzelor față de o persoană căreia i-am greșit într-o anumită situație, cuvântul are o implicație juridică foarte specifică. Se folosește pentru a se referi la un act oficial sau juridic care eliberează o persoană sau un grup de pedeapsa pentru o infracțiune. În forma sa juridică, iertarea este de obicei dată de șeful unui guvern, stat sau autoritate religioasă. În multe țări, regulile grațierii sunt codificate în lege sau în constituție.
Astăzi, 8 septembrie, sărbătorim această zi a Iertării. Existența aceste zile își are începuturile acum aproape o jumătate de secol, ca urmare a grațierii acordate de președintele american Gerald Ford fostului președinte Nixon, pentru implicarea sa în Scandalul Watergate, în data de 8 septembrie 1974.
Iertarea este actul deliberat de a renunța la sentimentele de resentimente sau răzbunare față de o persoană, grup sau instituție care v-a făcut o nedreptate. Majoritatea religiilor și culturilor consideră iertarea ca unul dintre elementele cheie ale trăirii unei vieți bune, oneste și pure. Mai mult, inclusiv studiile științifice au arătat că practicarea iertării poate îmbunătăți sănătatea fizică și mentală a celui care iartă. Astfel, oamenii care îi iartă pe cei care i-au rănit tind să ducă o viață mai fericită și mai sănătoasă.
Citește și: Ziua internațională a lucrurilor vechi. Cum să le dai valoare antichităților din casa ta
Această sărbătoare neoficială este cunoscută și sub numele de Ziua Internațională a Iertării. Iar dacă te întrebi cum au putea să o celebrezi, trebuie spus că nu este nimic în neregulă în a-ți cere scuze. Așa că dacă ai pe cineva pe care crezi că l-ai rănit, astăzi ar fi momentul ideal de a-i spune că îți pare rău. Trimiteți-i un mesaj frumos sau întâlniți-vă la o cafea. La fel, dacă cineva vine la tine să-și ceară scuze pentru ceva ce ți-a făcut, fii milostiv și iartă-l.
Iertarea nu este numai un sentiment de ordin moral, ci este însăși baza majorității marilor religii. Doctrina creștină tocmai pe ea se bazează, iar în cea ebraică, Yom Kipur – care se sărbătorește de la an la an la date variabile – este cea mai însemnată dintre cele trei mari Sărbători evreiești. Ea celebrează milostenia pe care a arătat-o YHWH poporului său, având ca temă centrală tocmai ispășirea și iertarea. Rabinul Moise Maimonide scria pe această temă: „Totul depinde de cât de mult merită omul ca să-i fie iertate păcatele care apasă asupra lui. Așadar este de dorit să fie înmulțite faptele bune și rugăciunile mai înainte să vină Ziua Pocăinței; ziua mare a socotelii. Cei pe care Dumnezeu îi consideră demni de merite vor fi înscriși în Cartea Vieții. Rugăciunea de Iom Kipur se exprimă: „să intrăm în Cartea Vieții”.
Citește și: Ziua Fenomenelor Paranormale, avem liber la spirite și fantome. Excursie de o zi în “cealaltă parte” a necunoscutului
Ziua Pocăinței a supraviețuit chiar distrugerii Templului, în 70 e.c., când celelalte practici de sacrificii au trebuit abandonate . Midraș Sifra preciza: „Chiar dacă nu va mai fi oferit nici un sacrificiu, această zi își va păstra rostul ei de ispășire”. Textele ebraice teologice, ca și cele juridice, precizează că în această zi nu trebuie făcută nici o altă lucrare care să nu fie penitența. Penitența este condiția absolut necesară pentru oricare altă formă de ispășire, cărora le și dă semnificație. Talmud Yoma face o precizare teologică, dar cu o mare valoare socială: „Ziua Ispășirii îl achită pe om de vinovăție înaintea lui Dumnezeu. Dar nu și înaintea persoanei ofensate până când nu va obține iertarea explicită de la cel în cauză”, care – bineînțeles – este îndemnat să ierte pentru a primi la rândul său iertarea de la Domnul, căci, „nu i se va ierta celui care nu iartă”.
În acest sens oricine este chemat și îndemnat să pună capăt oricărei neînțelegeri sau dispute, înainte de a începe ziua de post. Până și suflete celor răposați sunt incluse în comunitatea celor de iertat în marea Zi a Ispășirii.