Ce ne pregătesc liderii lumii. Planul în 8 puncte al forumului economic mondial despre cum vom trăi în 2030. Nu vom mai cumpăra haine, iar spitalele vor dispărea aproape în totalitate

Cum vom trăi în 2030/ Pexels
Cum vom trăi în 2030/ Pexels

Forumul Economic Mondial este o organizație cu sediul la Geneva, cunoscută pentru întâlnirea anuală din Davos, unde puternicii zilei discută perspectivele de schimbare şi dezvoltare a lumii. Dincolo de planul public, în jurul acestor reuniunii au planat dintotdeauna un aer de mister, bănuindu-se că în spatele ușilor închise s-ar discuta de fapt despre punerea la punct a unei Noi Ordini Mondiale care să supună cea mai parte a populației planetei acelorași legi, direcții şi șabloane, care aneantizează identitățile culturale şi naționale.

Aceste temeri sunt poate alimentate de privirea prea vizionară a experților, care predicții pe care noi, cei din timpul prezent, nu le credem posibile sau a căror punere în aplicare considerăm acum că ne-ar deranja. Să aruncăm o privire asupra viziunii Forumului Economic Mondial pentru anul 2030, bazată pe părerile experților din Consiliile pentru viitor global.

Toate produsele vor deveni servicii

Nu dețin nimic. Nu am o mașină, nu am o casă. Nu dețin aparate sau haine”, scrie deputatul danez Ida Auken. Cumpărăturile sunt o amintire îndepărtată în anul 2030. Oamenii vor folosi energie curată și împrumută lucrurile de care au nevoie. „S-ar putea să vi se pară ciudat, dar are un sens perfect pentru noi. Tot ceea ce ați considerat un produs, a devenit acum un serviciu. Avem acces la transport, cazare, mâncare și toate lucrurile de care avem nevoie în viața noastră de zi cu zi. Una câte una toate aceste lucruri au devenit gratuite. Așa că a ajuns să nu mai aibă sens să deținem multe”, spun experții Forumului.

„În primul rând, comunicarea a devenit digitalizată și gratuită pentru toată lumea. Apoi, când energia curată a devenit şi ea gratuită lucrurile au început să se miște rapid. Prețul transportului a scăzut dramatic. Nu mai are sens să deținem mașini. Am putea apela un vehicul fără șofer sau o mașină zburătoare pentru călătorii mai lungi care durează doar câteva minute. Am început să călătorim într-un mod mult mai organizat și coordonat de când transportul public a devenit mai ușor de folosit, mai rapid și mai convenabil decât mașina. Acum, cu greu îmi vine să cred că am acceptat aglomerația și blocajele de trafic. Ca să nu mai vorbim de poluarea aerului de la motoarele cu ardere. La ce ne gândeam?”, se mai arată în raport.

Citește și: Ultimele rapoarte privind schimbările climatice au alertat pe toată lumea! Iată ce poți face chiar tu pentru a preveni încălzirea globală

“Shopping-ul? Nu-mi amintesc exact ce este asta. Pentru majoritatea dintre noi, s-a transformat în alegerea lucrurilor de folosit. Uneori vreau doar ca algoritmul să o facă pentru mine. Îmi cunoaște mai bine gusturile. De când Inteligența Artificială și roboții au preluat atât de mult din munca noastră am avut dintr-o dată timp să mâncăm bine, să dormim bine și să petrecem timp cu alte persoane. Conceptul de oră de vârf nu mai are sens, deoarece munca pe care o prestăm se poate face oricând”, se mai arată în raport.

Va exista un preț global al carbonului

Sectorul energetic a suferit probabil o schimbare mai rapidă în ultimii zece ani decât în anteriorii 50 de ani. Toate țările au inclus sectorul energetic în schemele lor incipiente. Având un impact direct asupra prețurilor la energia fosilă și atractivitatea investițiilor în surse regenerabile la nivel mondial. După decizia Comisiei Europene de a rectifica supraalocarea cotelor în Schema UE de Comercializare a Cotelor de Emisii, schemele europene și chineze au reușit să intre în conexiune. Să se poată trece la negocieri, deschizând calea pentru un preț global al carbonului până în 2030. Aceasta înseamnă că va exista un preț aplicabil în întreaga lume, pentru dreptul de a emite o tonă de CO2 în atmosferă. Oferind un stimulent simplu și puternic pentru a trece la energia curată.

Dominația SUA s-a încheiat, avem mai multe puteri globale

Statele naționale vor avea o revenire, spune Robert Muggah, director de cercetare la Institutul Igarapé. În loc de o singură forță, o mână de țări – SUA, Rusia, China, Germania, India și Japonia – vor fi printre cele care vor manifesta tendințe semi-imperiale. Cu toate acestea, în același timp, rolul statului este amenințat de tendințe, inclusiv de creșterea orașelor și răspândirea identităților online. Cu excepția unui colaps spectaculos al piețelor globale sau al unui conflict armat catastrofal, marile puteri vor continua să impună direcția în afacerile internaționale. “Statele naționale nu sunt însă singurele forme de organizare politică și economică. Acestea cedează deja suveranitatea pentru configurații alternative de guvernanță, putere și influență.

A patra revoluție industrială grăbește această schimbare. Așa cum explică Anne-Marie Slaughter, statele naționale sunt lumea tabloului de șah, a geopoliticii tradiționale, dar internetul este lumea rețelelor de afaceri, civice și criminale care suprapun și complică jocurile pe care le fac oamenii de stat”, se mai arată în raportul Forumului Economic Mondial.

Adio spital, Salut casă-spital!

Tehnologia va afecta în continuare bolile, scrie Melanie Walker, medic și consilier al Băncii Mondiale. Spitalul așa cum îl știm va fi pe cale de dispariție, cu mai puține accidente, datorită mașinilor cu conducere automată și pași mari în medicina preventivă și personalizată. Cine are nevoie de un spital când poate preveni sau trata afecțiunile din confortul casei sale? Cauza globală a bolilor este în mare parte vasculară, cu atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale, cea mai mare cauză de deces din întreaga lume, și, prin urmare, poate fi prevenită printr-o mai bună înțelegere a factorilor de risc. Ratele leziunilor traumatice scad și vor continua să scadă pe măsură ce introducem mașini fără șofer și lucrători robotizați pentru sarcini riscante.

Citește și: Cum va arăta lumea post-covid. Experții au trasat direcția, 83% dintre oameni ar trebui să lucreze de acasă

Până în 2030, însăși natura bolii va fi perturbată și mai mult de tehnologie. De fapt, atât de perturbată încât ar putea avea mult mai puține boli de gestionat. “A patra revoluție industrială se va asigura că oamenii trăiesc o viață mai lungă și mai sănătoasă, astfel încât spitalele viitorului vor deveni mai degrabă asemănătoare opririlor la standuri din cursele de NASCAR decât găurilor negre de neevitat. Veți merge la spital pentru a fi reparați și reporniți pe drumul cel bun. Unele practici spitalicești ar putea chiar să dispară complet, iar nevoia de spitalizare va dispărea în cele din urmă”, se mai arată în raport.

Vom mânca mult mai puțină carne

Asemenea bunicilor noștri, vom trata carnea mai degrabă ca pe o delicatesă, decât ca pe un aliment de bază, scrie Tim Benton, profesor de Ecologie a Populației la Universitatea din Leeds, Marea Britanie. Dietele noastre ar putea conține mai multe legume și fructe, cereale integrale și alimente vegetariene sau alternative noi (produse din soia, sau poate insecte sau carne artificială) și mai puține prăjeli și zaharuri.

Vom mânca în continuare carne, dar, o vom vedea ca pe un deliciu de savurat o dată la câteva zile. Este probabil ca unele culturi de bază (porumb, grâu, zahăr, ulei) să continue să sprijine sistemul alimentar global, dar ele vor fi procesate în moduri mai bune pentru sănătatea noastră. Aceasta poate include fortificarea (sau biofortificarea) alimentelor actuale, pentru a avea mai puține calorii și mai mulți nutrienți.

Refugiații sirieni de azi, directorii executivi din 2030

Refugiații sirieni cu o înaltă educație vor fi deja oameni maturi în 2030. Ei vor motiva integrarea economică a celor care au fost forțați să fugă de conflict. Lumea trebuie să fie mai bine pregătită pentru populațiile aflate în mișcare, scrie Lorna Solis, fondator și CEO al ONG Blue Rose Compass. Asta pentru că schimbările climatice vor fi strămutat până în 2030 în jur de un miliard de oameni. Poate că mulți dintre refugiații sirieni de astăzi se vor întoarce acasă, reconstruind-o.

Mulți vor avea succes în Occident. Vor fi directori executivi, angajând adesea colegi sirieni, așa cum au făcut întotdeauna firmele de refugiați. Deci, dacă fluxurile de refugiați sirieni continuă în 2030, companiile administrate de sirieni vor contribui la atenuarea problemei. Refugiații din alte puncte fierbinți actuale – Somalia, Sudanul de Sud, Afganistan – au niveluri de educație medii mai reduse, astfel încât poveștile lor de succes antreprenorial ar putea fi mai mici în 2030. Dar vor exista, iar aceste comunități vor fi mai organizate decât sunt acum și mai bine echipate pentru a ajuta țările lor, dacă aceleași țări produc în continuare refugiați.

Valorile care au construit Occidentul vor fi puse la grea încercare, fiind pe punctul de a se rupe

Comunicarea rapidă și ieftină și călătoriile pe care le asociem cu globalizarea au făcut posibilă mișcarea modernă pentru drepturile omului. Cu toate acestea, lumea actuală, mai conectată și mobilă, a creat și o amenințare la adresa drepturilor omului.

Citește și: Locuri faimoase în toată lumea. Fața nevăzută a atracțiilor turistice, de la gunoaiele de la Taj Mahal până la banala curte interioară de la Buckingham

Modul în care abordăm această amenințare va juca un rol major în modelarea lumii viitoare. De exemplu, valul de refugiați sosiți în Europa în 2015 a declanșat o reacție puternic negativă. Temându-se de concurența în privința locurilor de muncă, terorism și schimbări culturale, un număr foarte mare de europeni îmbrățișează un populism care oferă o viziune nostalgică a purității etnice, oricât de fantezistă ar fi, asupra societăților din ce în ce mai mixte care au devenit națiunile lor.

“Până în 2030 vom trimite oameni să locuiască pe Marte”

Parteneriatele din sectorul privat sunt esențiale pentru a ne permite, ca societate globală, să explorăm Marte. NASA a lucrat la acest lucru predând către sectorul privat unele proiecte, cum ar fi transportul de marfă către Stația Spațială Internațională, iar Space X a lui Elon Musk a devenit deja prima companie privată care a dus primii astronauți către ISS. Pe lângă dezvoltarea tehnologiei de explorare și demonstrațiile de pe ISS, facem și cercetări critice pentru a ne asigura că putem menține oamenii sănătoși pentru perioade lungi de timp în spațiu, reducând riscurile pentru sănătate, cum ar fi pierderea densității osoase și atrofia musculară.

Unii s-ar putea întreba de ce este importantă trimiterea oamenilor dincolo de orbita Pământului pe Marte și dacă merită costul. Științific, Marte este destinația noastră. Deoarece savanții au stabilit că Marte este cel mai probabil loc pentru a găsi dovezi ale vieții dincolo de Pământ. Apa, care este esențială pentru viață, a fost prezentă pe suprafața lui Marte timp de aproximativ un miliard de ani.

Citește și: Adevăruri ireale despre Rusia. Iată 36 de lucruri pe care probabil nu le știai

Pe baza a ceea ce știm despre evoluția vieții pe Pământ, viața este probabil să fi apărut mai întâi pe Marte. În acea perioadă de timp, viața s-ar putea să nu fi fost foarte complexă. Așa că, probabil va fi nevoie de astrobiologi și geologi pe suprafața lui Marte, ca să găsească dovezi ale vieții microbiene antice. Dovezile apei lichide de pe suprafața lui Marte îi fac, de asemenea, pe oamenii de știință să se întrebe dacă viața ar fi putut persista pe această planetă. Dar şi dacă nu cumva organismele s-au deplasat în subteran pe măsură ce condițiile au devenit din ce în ce mai inospitaliere la suprafață. Dar explorarea are mai multe motive decât știința.  O țară care investește în explorarea spațiului investește în viitor. Astfel, obține beneficii economice care stimulează dezvoltarea de noi companii și noi capacități.

Te-ar putea interesa și

Cele mai citite