Aviatorii militari români sărbătoresc pe 20 iulie, sub patronajul ocrotitorului lor, Sfântul Prooroc Ilie, Ziua Aviației Române şi a Forțelor Aeriene. Anul acesta, celebrarea momentului a primit o grea lovitură după incidentul cu elicopterul american Black Hawk, care a aterizat forțat joia trecută în Piața Charles de Gaulle chiar în timpul unui zbor de antrenament pentru această zi. În consecință, şeful Statului Major al Forțelor Aeriene a decis anularea paradei de astăzi.
Ziua Aviației Române. Un elicopter american a aterizat forțat în Piața Charles de Gaulle
Elicopterul american lua parte la o serie de antrenamente pentru sărbătorirea Zilei Forțelor Aeriene Române când a început să piardă altitudine deasupra Bulevardului Aviatorilor. Pilotul a reuşit să controleze aparatul pentru a-l aduce în siguranță la sol, în intersecția din Piața Charles de Gaulles. Totuşi, pe traseu a atins cu coada un cablu folosit pentru atârnarea decorațiunilor luminoase de Crăciun pe Bulevardul Aviatorilor, iar cei doi stâlpi de iluminat de care era legat cablul au căzut. Două maşini aflate în trafic, un autoturism şi o dubă, au fost avariate.
“Ca urmare a incidentului au fost anulate zborurile de antrenament care erau planificate în această perioadă deasupra Municipiului Bucureşti, în vederea participării aeronavelor militare româneşti şi americane la festivitățile organizate în data de 20 iulie, la Monumentul Eroilor Aerului, cu ocazia Zilei Forțelor Aeriene, respectiv 21 iulie, la Arcul de Triumf, cu ocazia încheierii misiunii Armatei României în Afganistan. Astfel, festivitățile de Ziua Forțelor Aeriene se vor desfăşura fără survolul aeronavelor militare, iar la cele de la Arcul de Triumf vor participa aeronave de transport care au executat nemijlocit misiuni în Afganistan, respectiv avioane de tip C-130 Hercules şi C 27J Spartan”, se arată în comunicatul Forțelor Aeriene Române. Drept urmare, parada de Ziua Aviației de anul acesta se va ține doar de la sol şi nu vor mai fi ridicate în aer avioane şi elicoptere.
În prezent, Forțele Aeriene Române au un efectiv de 9.600 de persoane și 164 de aeronave. Ca scurt istoric, trebuie amintit că aviația militară română a luat naştere în anul 1910, o dată cu primul avion militar, proiectat de Aurel Vlaicu şi realizat de Arsenalul Armatei şi care a zburat la 17 iunie 1910. Un an mai târziu, în 1911, au fost brevetați primii ofițeri ca piloți, iar în 1912, s-a creat prima școală de zbor, urmând ca prima lege de organizare a aeronauticii să apară în 1913.
Citește și: O dronă în formă de șoim alungă păsările din apropierea aeroporturilor. Metoda inovatoare prin care se pot preveni întârzierile și anulările zborurilor
În 1915, a luat ființă Corpul de Aviație, aviația devenind astfel armă de sine stătătoare, iar în 1917, a fost înființată Direcția Aeronauticii din Marele Cartier General român, ulterior Aeronautica română participând la marile bătălii purtate de armata română în sudul Moldovei (Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz). În anul 1923, s-a înființat Inspectoratul General al Aeronauticii din Statul Major General, în 1932 a luat ființă Subsecretariatul de Stat al Aerului din Ministerul de Război, iar la 16 noiembrie 1936 – Ministerul Aerului şi Marinei. În perioada 1941-1945, aviația şi artileria antiaeriană române au participat la toate campaniile purtate de armata română în cel de-al Doilea Război Mondial. În 1950, aviația militară a primit denumirea de Forțele Aeriene Militare.
Între 1951 şi 1960, în dotarea Forțelor Aeriene Române au intrat avioanele cu reacție, elicopterele, stațiile de radiolocație şi rachetele sol-aer, Forțele Aeriene cunoscând, astfel, o etapă importantă de dezvoltare şi de modernizare. În anul 1977, Forțele Aeriene Militare sunt redenumite, primind numele de Aviația Militară, la 1 mai acelaşi an fiind înființat Comandamentul Aviației Militare.
În 1972, aviația civilă fusese trecută în subordinea MApN, în cadrul căruia fusese înființat Comandamentul Aviației Civile – TAROM, care şi-a încetat activitatea în 1976, în locul său fiind creat Departamentul Aviației Civile, în cadrul aceluiași minister.
Moment important în aviație
Un moment important în acest domeniu l-a constituit participarea, între 14 şi 22 mai 1981, a cosmonautului român Dumitru Prunariu la misiunea Soiuz-40. Împreună cu Leonid Popov, acesta a realizat experimente științifice, majoritatea fiind de concepție românească, cu aparatura realizată în România.
Citește și: Parada de 1 decembrie 2022. Programul manifestărilor de Ziua Națională a României
După anul 1989, Forțele Aeriene au cunoscut un amplu proces de reorganizare, astfel că, în 1993, s-a înființat Statul Major al Aviației şi Apărării Antiaeriene, devenit în anul 2000 Statul Major al Forțelor Aeriene, ce are menirea de a coordona apărarea spațiului aerian al României.
După ce România a semnat aderarea la ”Parteneriatul pentru Pace” (1994), un pas important către integrarea în structurile euro-atlantice, capacitatea de luptă a Forțelor Aeriene Române a fost îmbunătățită prin programe de modernizare a tehnicii existente şi, începând cu anul 2005, Forțele Aeriene Române au participat la misiuni în diverse teatre de operații, cum ar fi Althea (Bosnia, 2005), KAIA (Afganistan, 2006 şi 2011-2012), Baltica 07 (țările Baltice, 2007).