Ziua de 1 Martie este una dintre cele mai așteptate de către români. Aceasta vestește sosirea primăverii și aduce cu ea începutul unui nou ciclu al vieții, optimism și dorință. Tot în această zi, în România se sărbătorește Mărțișorul. O tradiție populară care este respectată din generație în generație încă din cele mai vechi timpuri.
Legenda Mărțișorului. Povestea șnurului alb-roșu
Mărțișorul, care este oferit în dar la începutul lunii martie în fiecare an, reprezintă o amuletă legată cu un șnur împletit din două fire: alb și roșu. Acest șnur bicolor adună zilele, săptămânile și lunile anului în două anotimpuri: iarnă și vară. De asemenea, luate separat, fiecare fir simbolizează câte ceva. Firul alb reprezintă divinitatea, sănătatea, puritatea sufletească și împlinirea. În același timp, firul roșu este un simbol pentru dragoste, prietenie și fidelitate.
Citește și: Ziua planificării vacanțelor solitare. Ce înseamnă să călătorești singur și cum te poate ajuta să evoluezi
Femeile și fetele primesc mărțișoare, începând cu 1 Martie, pe care le poartă pe toată perioada lunii, ca semn al sosirii primăverii. Mărțișorul se poate purta la mână, la gât ori pe reverul hainei. Se spune că persoana care îl poartă este ferită de rele și îi merge bine tot anul. Împreună cu mărțișoarele, acestea pot primi și flori, iar cea mai reprezentativă floare este ghiocelul. În unele regiuni, precum în Moldova, mărțișoarele pot fi oferite și bărbaților.
Tradiții și obiceiuri de Mărțișor
Obiceiurile de mărțișor datează de acum circa 8000 de ani. Acest fapt a fost demonstrat de descoperirile făcute în situl arheologic de la Schela Cladovei, județul Mehedinți, unde au fost găsite coliere de care erau agățate mici pietre de râu vopsite în alb și roșu. Dacii purtau a gât mărțișoarele la gât, confecționate din pietricele albe și roșii. Roșul simbolizând sângele, soarele și viața, adică femeia, iar albul reprezenta claritatea apelor și reprezenta înțelepciunea bărbatului, șnurul fiind o îmbinare a celor două culori, care simboliza unirea celor două forțe care dau naștere vieții. Cele două culori au rămas până azi simboluri ale celor două sexe, ele fiind regăsite și în pomul vieții, la nuntă sau la înmormântare, potrivit timponline.ro.
Începând cu 1 Martie există și câteva tradiții și obiceiuri. Primul obicei ar fi că Mărțișorul este purtat toată luna martie, după care este prins de un pom înflorit, obicei despre care se spune că aduce belșugul. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, are toate șansele să se împlinească.
În Transilvania, mărțișoarele sunt atârnate de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice. Se consideră că astfel se pot feri de duhurile rele. În județul Bihor de crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoși și mai sănătoși. De asemenea, în Banat, fetele se spală pe față cu zăpadă topită, ca să fie iubite. În Dobrogea, mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor. Apoi aruncate în aer, pentru ca fericirea să fie mare și înaripată.
Citește și: Ziua internațională a lucrurilor vechi. Cum să le dai valoare antichităților din casa ta
În vechile obiceiuri românești, de 1 Martie nu se muncea. În caz contrar Baba Dochia aducea vreme friguroasă în următoarele zile ale lui Mărțișor sau necazuri, mai ales asupra femeilor. Ziua de 9 martie, când ar fi murit Dochia, este considerată granița dintre anotimpul friguros și cel călduros.
Babele – Săptămâna zeității feminine autohtone
Totodată, începând cu 1 martie și până pe 9 martie se aleg babele, iar cum va fi vremea în ziua aceea, așa va fi și anul celui care și-a ales-o.
Începutul primăverii este strâns legat de momentul morții și nașterii simbolice a unei zeități feminine autohtone: Baba Dochia. Pentru partea Munteniei și Moldovei, spun etnologii, Baba Dochia este un personaj foarte aprig. O femeie rea, care tot timpul o ceartă pe nora ei, obligând-o la tot felul de activități imposibil de realizat în condiții normale. Există și alte variante ale mitului Babei Dochia. Una dintre ele fiind ”Traian și Dochia“, despre care criticul literar George Călinescu spunea că este „rezultatul unei întregi experiențe de viață a poporului român“.
Se spune că Dochia ar fi fost fiica regelui dac Decebal, care s-a îndrăgostit de Traian, cuceritorul Daciei. Urmărită fiind de trupele lui Traian, ea se ascunde pe muntele sacru, Ceahlău, împreună cu oile. Legenda spune că a fost ajutată de Maica Domnului, care o transformă împreună cu turma sa într-un complex de stânci.
