Ziua de azi ar trebui să fie una dintre cele mai importante din an, asemenea Independence Day sau alte sărbători care au schimbat istoria omenirii. Pentru că nicio invenție recentă nu a modificat atât de profund evoluția omenirii şi, mai ales a relațiilor inter-umane precum internetul.
Aplicabilitatea sa este nelimitată şi aproape că nu există domeniu care să nu fi fost influențat pozitiv. Puțini dintre cei născuți după 1997, în aşa-numită “eră a internetului” şi-ar putea imagina ce înseamnă această evoluție, comparativ cu situația de dinainte de anii ’90, aşa cum nici bunicii noştri nu-şi închipuiau în tinerețile lor că vor putea rezerva vacanțe pe alte continente la ora 3 noaptea, de pe telefonul mobil.
O scurtă istorie legată de această dată şi această sărbătoare ni-l arată pe Charley Kline, un student la UCLA, care pe 29 octombrie 1969 a încercat să trimită primul mesaj pe internet colegului său Bill Duvall, de la Stanford. Ei lucrau la ceva numit ARPANET (Advanced Research Projects Agency Network), rețea finanțată de Departamentul Apărării al SUA, care conecta patru terminale instalate la UCLA, Stanford, UC Santa Barbara și Universitatea din Utah. Încercarea i-a ieşit într-un fel, el reușind să trimită cuvântul LOGIN.
Charley Kline: „Deci sunt pe telefon și tastez litera L. OK, am tastat L, ai primit?”. Bill Duvall, studentul de la Stanford, își urmărește monitorul și vede că a primit litera L. „Am tastat O”. „Am primit O”. „Am tastat G”. „Așteaptă puțin”, spune Bill. „Sistemul meu a picat. O să te sun înapoi”. O oră mai târziu, sub supravegherea atentă a profesorului de informatică Leonard Kleinrock, de la UCLA, Kline a reușit să trimită mesajul complet „LOGIN”. Cam aşa a decurs prima transmisie internet, timid, dar de o importanță epocală.
Citește și: Omul sau tehnologia? Ziua internațională a dezvoltării informaționale. Cum să salvăm lumea cu ajutorul invențiilor digitale
Un alt informatician, Joseph Licklider, merită de asemenea aprecierea de a fi un pionier al internetului, pentru viziunea sa timpurie a unei rețele de calculatoare la nivel mondial, cu mult înainte de a fi construită. În calitate de director al Information Processing Techniques Office (IPTO), o divizie ARPA, a dat prioritate de finanțare pentru multe proiecte de cercetare. Acestea au condus la inventarea „mouse”, „hypertext”, „windows”, iar multe dintre ideile sale au anticipat apariția interfețelor grafice, e-commerce, biblioteci digitale sau online banking. Din aceste motive a fost numit „Computing’s Johnny Appleseed”, omul ce a prevăzut apariția erei digitale.
Saltul major avea să se facă în 1989, când Tim Berners Lee de la Centrul European pentru Fizica Nucleară din Geneva (CERN) a pus bazele dezvoltării primului prototip al World Wide Web (WWW sau web). A scris protocolul HTTP (Hyper Text Transfer Protocol) pentru modul în care informația ar fi transmisă între computere, limbajul HTML (Hyper Text Markup Language) pentru a realiza paginile web şi primul browser, numit WorldWideWeb. El este responsabil şi pentru prima pagină web care a existat vreodată. În 1993, organizația anunța că oricine va putea folosi întreaga tehnologie din spatele World Wide Web.
Internetul în România
1993 a fost şi anul în care România s-a conectat oficial la internet. Domeniul „.ro” a fost recunoscut la nivel internațional de către Internet Assigned Numbers Authority – entitatea care supraveghează alocarea adreselor de IP în toată lumea. Primul site românesc a fost www.ici.ro, fiind site-ul Institutul Central de Informatică, astăzi numit Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică. ICI a continuat să ofere servicii de internet până prin 2000, când a fost înlocuit pe piață de rețele comerciale.
Citește și: Ziua internațională a desenelor animate. Secretele celor mai cunoscute animații din toate timpurile
Speedtest realizează în fiecare lună un index global al vitezei de internet din țările lumii, atât pentru rețelele fixe, cât și pentru cele mobile. Cele mai recente date, din luna septembrie 2020, arată că România se află pe locul trei, la nivel mondial, în ceea ce privește internetul broadband fix, cu o viteză de descărcare 193.47 Mbps. Țara noastră este întrecută în topul din luna septembrie de Singapore, unde internetul are o viteză de 226.60 Mbps şi Hong Kong cu 210.73 Mbps.
În ceea ce privește viteza de internet pentru datele mobile, țara noastră se situează pe locul 44 la nivel mondial, cu o viteză de 40.35 Mbps, cu trei locuri mai jos decât luna anterioară, după Polonia (40,73), dar înaintea Slovaciei (40,01). Primele cinci locuri, la nivel mondial, în luna septembrie 2020 au fost ocupate de Coreea de Sud cu 120.00 Mbps, China cu 113.35 Mbps, Emiratele Arabe Unite cu 109.43 Mbps, Qatar cu 92.85 Mbps și Olanda cu 79.70 Mbps.
Este imposibil să calculăm efectul internetului asupra societății în ansamblu. Este ca și cum ai încerca să îți dai seama cum telefonul și apariția tiparului au schimbat lumea. Am început cu camere de chat, adrese de e-mail și câteva site-uri web de bază și ne aflăm în mijlocul unei revoluții culturale.
Sursă foto: greenteksolutionsllc.com
