De ce rețelele sociale îi fac pe oameni nefericiți. Modalitățile prin care putem rezolva această problemă

De ce rețelele sociale îi fac pe oameni nefericiți/ Pexels
De ce rețelele sociale îi fac pe oameni nefericiți/ Pexels

Un somn perturbat, o viață nesatisfăcătoare și o stimă de sine scăzută sunt doar câteva din consecințele negative pe care rețelele sociale le au asupra sănătății mintale.

Aceleași platforme care trebuiau să ajute oamenii să fie mai conectați și informați contribuie acum la dezinformare și singurătate. Ultimele studii au arătat că platformele de socializare ne fac să pierdem timpul atunci când le folosim și sporesc conflictele, iar oamenii sunt din ce în ce mai supărați pe ei înșiși, potrivit Scientific American.

Amanda Baughan, o absolventă specializată în interacțiunea om-calculator de la Universitatea din Washington, a explicat că rețelele sociale declanșează ceea ce psihologii numesc „disociere” sau o stare de auto-reflecție redusă și atenție scăzută. Într-un interviu pentru Mind Matters, Baughan a explicat de ce aplicațiile trebuie să se schimbe pentru a oferi celor care le folosesc mai multă putere.

Designul rețelelor sociale este foarte important pentru modul în care oamenii interacționează între ei. „Am descoperit că designul rețelelor de socializare poate ajuta oamenii să se susțină reciproc și să fie mai amabili în momentele de conflict. Cu condiția să existe un impuls pentru ca ei să se comporte astfel. Într-un studiu, am proiectat o intervenție care i-a încurajat pe oamenii care încep o discuție în secțiunea de comentarii să mute conversația în privat. Oamenilor le-a plăcut foarte mult. Acest lucru a ajutat la rezolvarea conflictului lor”, a declarat Amanda Baughan.

Amanda susține că utilizatorii se pierd rapid pe rețelele sociale. Când oamenii folosesc o platformă în care pot derula în continuu pentru a afla informații, acest lucru poate declanșa un sistem de recompensă neurocognitivă similar cu anticiparea unui bilet câștigător la loterie sau obținerea de mâncare. Este o modalitate puternică prin care aceste aplicații sunt concepute pentru a ne menține conectați.

O problemă care rezultă din utilizarea rețelelor sociale a fost numită „Factorul Ick de 30 de minute”. Acest termen a fost inventat de Alexis Hiniker, un informatician la Universitatea din Washington, și apare atunci când oamenii intenționează să-și verifice pe scurt rețelele sociale, dar apoi constată că au trecut 30 de minute. Când își dau seama cât timp au petrecut au un sentiment de dezgust și dezamăgire de ei înșiși. Cercetările au arătat că oamenii sunt nemulțumiți de această utilizare obișnuită a rețelelor sociale. Mulți oameni îl încadrează drept lipsit de sens, neproductiv sau care creează dependență.

Cum se măsoară disocierea oamenilor pe rețelele sociale

Disocierea este un proces psihologic care vine sub mai multe forme. În cea mai comună disociere de zi cu zi, mintea ta este atât de absorbită încât ești deconectat de la acțiunile tale. Poți să speli vasele și să începi să visezi cu ochii deschiși și să nu mai fii atent la felul în care speli vasele. Sau ai putea căuta experiențe captivante, cum ar fi vizionarea unui film, citirea unei cărți sau jucarea unui joc. Ele vor face ca timpul să treacă în timp ce tu uiți unde te afli, susține Amanda Baughan.

În timpul acestor activități, simțul tău de conștiință de sine reflexivă și trecerea timpului sunt reduse. Oamenii realizează doar că s-au disociat din retrospectivă. Atenția este restabilită cu sensul „Ce tocmai s-a întâmplat?”.

Disocierea poate fi un lucru pozitiv, mai ales dacă este o activitate semnificativă sau o pauză necesară. Însă această poate fi, în aceeași măsură, foarte dăunătoare, cum ar fi momentul în care disocierea poate intra în conflict cu obiectivele oamenilor de a gestiona timpul.

„Am lucrat cu 43 de participanți care au folosit o aplicație mobilă personalizată pe care am creat-o, numită Chirp, pentru a-și accesa conturile de Twitter. Aplicația le permite oamenilor să interacționeze cu conținutul Twitter, permițându-ne totodată să le punem întrebări și să testăm intervenții. Atunci când oamenii foloseau Chirp, după un anumit număr de minute, le trimiteam un chestionar bazat pe o scală psihologică pentru măsurarea disocierii. Am întrebat cât de mult sunt de acord cu afirmația „În prezent folosesc Chirp fără să fiu foarte atent la ceea ce fac” pe o scară de la 1 la 5. Am făcut și interviuri cu 11 persoane pentru a afla mai multe. Rezultatele au arătat că disocierea a avut loc la 42 la sută dintre participanții noștri. Aceștia au raportat în mod regulat că au pierdut noțiunea timpului sau s-au simțit „consumați””, a povestit Amanda Baughan.

Rețelele sociale ar putea avea un rol sănătos în viața oamenilor, dar nu așa cum sunt proiectate acum

În prezent, este imposibil să ajungi vreodată să termini un feed pe rețelele sociale. Mai ales dacă luăm în considerare conținutul inserat algoritmic, cum ar fi tweet-urile din trending de pe Twitter sau pagina „Pentru tine” de pe TikTok. Cu toate acestea, listele personalizate pot face diferența.

„Listele personalizate au redus semnificativ disocierea pentru oameni, dar nu au afectat în mod semnificativ timpul petrecut utilizând aplicația. Pentru mine, asta subliniază că reducerea disocierii oamenilor poate să nu fie unul din obiectivele companiilor de social media”, a declarat Amanda Baughan.

Oamenii apreciază posibilitatea de a se conecta la o platformă, de a se conecta cu alți oameni, de a consuma mass-media și de a găsi informațiile relevante. Însă problema este la terminarea sesiunii de utilizare a platformei, care îi face pe aceștia să piardă foarte mult timp.

Utilizatorii pot apela la câteva instrumente care să-i ajute să-și reducă timpul în care utilizează rețelele sociale. De exemplu, TikTok are o funcție care, în fiecare oră, îți va spune că ai derulat de ceva vreme și că ar trebui să iei o pauză.

Te-ar putea interesa și