Crăciunul este una dintre cele mai așteptate sărbători din an, iar românii au cu siguranță un mod aparte pentru a-l sărbători. În România, fiecare zonă a țării are propriile tradiții și obiceiuri de Crăciun, unele datând chiar de sute de ani. Cum se celebrează sărbătorile de iarnă în Transilvania!
Dacă bradul este deja consacrat pentru fiecare creștin în pragul Crăciunului, există anumite obiceiuri care diferă de la zonă la zonă.
Cum se celebrează sărbătorile de iarnă în Transilvania
În Transilvania, s-au păstrat foarte multe obiceiuri străvechi. Gospodinele încep să facă pregătirile pentru sărbători încă din postul Crăciunului, iar bărbații se asigură că până la Crăciun au terminat lucrările agricole. În unele sate, se organizează șezători, unde femeile țes haine de sărbătoare și alte obiecte decorative cu motive tradiționale.
Viflaimul este întâlnit și în satele transilvănene, însă aici, tinerii merg la colindat cu o construcție din lemn sub formă de biserică, în interiorul căreia se află lumânări și figurine ce recreează scena Nașterii Domnului.
Citește și: Tradiții și obiceiuri de Crăciun în România. Cum se celebrează sărbătorile de iarnă în Maramureș
În Mărișel, în apropiere de Cluj-Napoca, se poate admira obiceiul „Junii Mărișelului”. După slujbă, 10 tineri din sat ies în fața bisericii, pentru a colinda. În timpul colindei, flăcăii invită fetele nemăritate la dans. O altă tradiție spune că, în seara de Ajun, gospodarii se spală pe față cu apă de râu dintr-o găleată în care s-a pus un bănuț de argint. Acesta va îndepărta spiritele rele. În alte sate, gospodina pune nuci în vasul cu care se toarnă apa pentru spălat, pentru ca membrii familiei să fie sănătoși tot anul.
În satele din zona Târnave, încă se mai păstrează „butea feciorilor”. Flăcăii se strâng în cete, pentru a aduna, încă din zilele de post, vin pentru petrecerea din săptămâna de după Crăciun. Ceata de colindători este organizată minuțios, iar fiecare membru are un rol: ghirău, ajutor de ghirău, jude, pârgău mare, pârgău mic. În aceeași zonă, se cântă un colind cu rădăcini de peste 2000 de ani, intitulat „Împăratul Romei”. Colindul spune povestea Nașterii lui Iisus în timpul împăratului roman Octavian și descrie venirea magilor cu aur, smirnă și tămâie.
Citește și: Colinde tradiționale de Crăciun. Lista melodiilor pe care să le asculți de sărbători
Satul Limba, din județul Alba, este faimos pentru un alt obicei străvechi, „pițăratul”. Acesta vine de la denumirea colacului primit de copii în timpul colindei, pițărău, fiind pregătit din aluatul rămas de la pâine sau de la cozonaci.
Un alt obicei întâlnit în Transilvania, de această dată în comuna Ilva Mare, este colindul “belciugarilor”. În Ajunul Crăciunului, un grup de tineri costumați în soldat, capră, urs, preot, jandarm, doctor, mire și mireasă, interpretează, în fiecare casă, o mică scenetă. Se spune că gospodăriile în care intră aceștia va fi plină de belșug în noul an.
La Săliștea, în județul Sibiu, există o tradiție cu o vechime de peste 100 de ani. În seara de Ajun, cetele de tineri în costume populare colindă gospodăriile din sat. Colinda începe cu preotul și primarul, după care ceata de feciori merge din casă în casă, până dimineață, când încheie cu rudele membrilor grupului.
Citește și: De ce nu are Moș Crăciun copii? Legenda celui mai iubit personaj din copilărie
Crăciunul este una dintre cele mai iubite sărbători din an și momentul în care ne adunăm laolaltă, cu mic cu mare, pentru a fi măcar pentru câteva clipe împreună. Obiceiurile și tradițiile de Crăciun, unele vechi de câteva secole, ne apropie unii de alții în comunități, ne oferă speranță pentru noul an și oferă acestei sărbători un farmec aparte.
