Caută
Close this search box.
ADVERTISEMENT

Tradiții și obiceiuri de Crăciun în România. Cum se celebrează sărbătorile de iarnă în Moldova

Cum se celebrează sărbătorile de iarnă în Moldova
Cum se celebrează sărbătorile de iarnă în Moldova

Crăciunul este una dintre cele mai așteptate sărbători din an, iar românii au cu siguranță un mod aparte pentru a-l sărbători. În România, fiecare zonă a țării are propriile tradiții și obiceiuri de Crăciun, unele datând chiar de sute de ani. Cum se celebrează sărbătorile de iarnă în Moldova!

Dacă bradul este deja consacrat pentru fiecare creștin în pragul Crăciunului, există anumite obiceiuri care diferă de la zonă la zonă.

Cum se celebrează sărbătorile de iarnă în Moldova

Una dintre cele mai vechi tradiții de Crăciun din Moldova este cea a ursitorului. Acesta gustă din bucatele tradiționale lăsate de gospodine într-o strachină de pe prispă. Nimeni nu trebuie să mănânce înainte de ursitor. Dacă este păstrată tradiția, se spune că fetele nemăritate își vor visa viitorul soț.

În unele sate, gospodinele pregătesc „Crăciunei”. Aceștia sunt niște colaci în forma cifrei opt, care sunt așezați lângă icoană și păstrați până la echinocțiul de primăvară. În jurul datei de 21 martie, bărbații iau colacii și îi împart în mai multe bucăți, pe care le pun sub brazdele arate, pentru a fi consumate de boi sau cai. Se spune că păstrarea acestui obicei aduce belșug tot anul.

Citește și: Tradiții și obiceiuri de Crăciun în România. Cum se celebrează sărbătorile de iarnă în Maramureș

De Crăciun, gospodinele ornează casa cu busuioc, bumbișor și maghiran, pentru a avea noroc în noul an. O altă tradiție iubită de moldoveni este „Păstrarea Luminii”. În seara de Ajun, țăranii aprind un rug de bușteni, pentru a ține cât mai mult lumina.

În unele sate, există și tradiția celor „12 apostoli”. Înainte de Crăciun, gospodinele pregătesc 12 feluri de mâncare. Acestea se așază pe masă în seara de Ajun, amintind de Cina cea de Taină. Tot în Ajun, se coace un colac ce simbolizează coroana lui Iisus.

Păgânii credeau că grânele au un spirit pe care, de obicei, îl identificau cu un animal, astfel se explică o serie de credinței şi superstiții. De exemplu, în Bucovina şi în Moldova, din turtele făcute de Crăciun se păstrează până primăvara când sunt puse între coarnele vitelor când pornesc la arăt. Se spune că aceşti colaci, care se fac de Crăciun, trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Lună.

Citește și: De ce nu are Moș Crăciun copii? Legenda celui mai iubit personaj din copilărie

În Botoşani nu se dă nimic din casă în ziua de Ajun, nici gunoiul nu se aruncă din casă; nu se împrumuta nimic. În ajunul Crăciunului şi al Bobotezei, se ia din toate mâncărurile de deasupra: grâu, găluşte etc., iar apoi şi două plăcinte, una o dai întâi argatului care e la vite, dar trebuie să fie mâncăcios, ca apoi mănâncă bine vitele peste an şi cealaltă o rupi în bucăţele s-o dumici în mâncarea vitelor. 

Te-ar putea interesa și