Caută
Close this search box.
ADVERTISEMENT

Tradiții și obiceiuri de Crăciun în România. Cum se celebrează sărbătorile de iarnă în Maramureș

Cum se celebrează sărbătorile de iarnă în Maramureș
Cum se celebrează sărbătorile de iarnă în Maramureș

Crăciunul este una dintre cele mai așteptate sărbători din an, iar românii au cu siguranță un mod aparte pentru a-l sărbători. În România, fiecare zonă a țării are propriile tradiții și obiceiuri de Crăciun, unele datând chiar de sute de ani. Cum se celebrează sărbătorile de iarnă în Maramureș!

Dacă bradul este deja consacrat pentru fiecare creștin în pragul Crăciunului, există anumite obiceiuri care diferă de la zonă la zonă.

Cum se celebrează sărbătorile de iarnă în Maramureș

Maramureșul este zona unde s-au păstrat foarte bine obiceiurile primite drept moștenire. Cu o zi înainte de Crăciun, sătenii pun într-o găleată cu apă o potcoavă. Primul va bea gospodarul, apoi o va da vitelor, pentru că acestea să fie tari ca fierul. Găinilor li se va da de mâncare din ciur sau sita, ca în anii următori să facă ouă mai multe. Ciobanii așează sub pragul casei un drob de sare învelit, pe care îl lasă în acel loc până la „Alesul oilor”. Atunci îl scot, îl macină şi îl amestecă cu tărâțe, după care îl dau oilor, pentru că turma să sporească. Hornurile se curată, iar funinginea se pune la rădăcina pomilor, pentru a avea un rod mai bogat. În Ajun, în Maramureş, grajdurile se ung cu usturoi, pentru a alunga strigoii şi duhurile necurate.

Tot în Ajunul Crăciunului, în satele din Maramureş, primii care pleacă la colindat sunt copiii. Cu trăistuțele la gât, aceştia merg pe la case ca să anunţe marele eveniment care se va produce, iar în schimbul colindei lor se obișnuiește să se ofere colaci, nuci, mere.

Citește și: Tradiții și obiceiuri de Moș Crăciun. Ce fac românii în ultima săptămână până la ziua de Crăciun

Se umbla cu „Steaua” sau cu „Capra”, al cărei joc (omorârea, bocirea, înmormântarea, învierea) la origine, a fost o ceremonie gravă. Copiii îşi confecționează din timp obiectele necesare, improvizând cu ce găsesc prin sertarele mamelor, mai ales că „steaua” cu care se merge la colindat trebuie să fie neapărat strălucitoare, iar „capra”, cât mai înzorzonata şi gălăgioasă.

„Vicliemul” sau „Irozii” reprezintă datina prin care tinerii reprezintă la Crăciun nașterea lui Iisus Hristos, șiretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul şi adesea înfruntarea necredinței, personificate printr-un copil sau printr-un cioban, şi este specifică Maramureșului.

O tradiție întâlnită doar aici este „jocul moșilor”. „Moșii” sunt, de regulă, tineri care poartă măști din păr de capră sau oaie și „biciuiesc” pe cei care le ies în cale. Acest obicei are loc după încheierea colindei. Pe lângă cântecele inspirate de Nașterea Domnului, în Maramureș există și cântece păstorești, balade despre animale sălbatice sau variante ale Mioriței. De asemenea, colindătorii nu intră decât în casele cu porțile deschise și lumina aprinsă. Aceste lucruri dau de veste colindătorilor că gospodarul casei vrea să primească vestea cea bună a Nașterii Domnului și este dispus să îi omenească pe colindători cu bucate alese.

Citește și: Colinde tradiționale de Crăciun. Lista melodiilor pe care să le asculți de sărbători

O altă tradiție din Maramureș este Cavnicul sau Brondoșii. Colindătorii poartă cămăși și pantaloni de culoare albă, pe cap au măști din piele de capră sau oaie, iar la mijloc, un brâu cu mai multe clopoțele.

În zone precum Arieșu de Câmp, Bozânta Mare, Bârgău sau Merișor, încă este popular „vergelul”. Acest obicei constă într-o serie de dansuri (Patru pași, Dansul întâi sau Codreneasca), la care participă tinerii din sat, iar cu ajutorul inelelor și al vergelelor din războiul de țesut, fetele ghicesc numărul nunților din acel an. Inițial, acest obicei se ținea în șură, însă în ultimii ani, a început să fie organizat la căminul cultural.

După terminarea slujbei de Crăciun, se organizează „Viflaimul”, uneori chiar în fața bisericii. Acesta constă într-o punere în scenă a faptelor din povestirile biblice, în special a Nașterii Pruncului Iisus, iar actorii sunt bărbații din sat.

Un alt obicei interesant este reprezentat de „Zânele Vestitoare”. Acesta are loc în Borșa și în Săcel. Zânele sunt trei fete îmbrăcate în alb și împodobite de sărbătoare, care umblă din casă în casă pentru a vesti Nașterea Domnului. Ele au câte o baghetă magică, realizată din buruieni perene. Pentru textele rostite sunt răsplătite cu nuci, mere sau bani.

Citește și: De ce nu are Moș Crăciun copii? Legenda celui mai iubit personaj din copilărie

În dimineaţa de Crăciun în Maramureş se zice că e bine să ne spălăm pe fata cu apă curgătoare, luată anume dintr-o vale, în care punem şi o monedă de argint pentru că tot anul să fim curați ca argintul, feriți de bube şi beteșuguri, care vor merge pe vale în jos.

Din seara de Crăciun, până la Anul Nou, fetele care doresc să-şi cunoască viitorul lor ursit iau puțină mâncare şi o pun într-o ulcică. Apoi, în seara de Anul Nou, înconjoară casa de nouă ori, iar a noua oară, uitându-se pe fereastră, îl văd pe cel sortit mâncând din ulcica.

Te-ar putea interesa și

Cele mai citite