Caută
Close this search box.
ADVERTISEMENT

Tradiții și obiceiuri de Crăciun în România. Cum se celebrează sărbătorile de iarnă în Dobrogea

Cum se celebrează sărbătorile de iarnă în Dobrogea
Cum se celebrează sărbătorile de iarnă în Dobrogea

Crăciunul este una dintre cele mai așteptate sărbători din an, iar românii au cu siguranță un mod aparte pentru a-l sărbători. În România, fiecare zonă a țării are propriile tradiții și obiceiuri de Crăciun, unele datând chiar de sute de ani. Cum se celebrează sărbătorile de iarnă în Dobrogea!

Dacă bradul este deja consacrat pentru fiecare creștin în pragul Crăciunului, există anumite obiceiuri care diferă de la zonă la zonă.

Cum se celebrează sărbătorile de iarnă în Dobrogea

Sărbătorile de iarnă la români au încă obiceiuri şi tradiții bine conservate. Toate sărbătorile sunt însoţite de datini care pot fi laice sau păgâne (Anul Nou), ce reflectă obiceiurile de muncă sau țin de relația om – natură, dar şi de datini creștine şi reprezintă relația dintre om şi divinitate (Crăciunul). Ca în orice altă zonă a ţării, în Dobrogea se întâlnesc câteva obiceiuri specifice.

Colindul este întâlnit și în zona Dobrogei. Aici, grupurile formate din tineri necăsătoriți umblă din casă în casă, din Ajunul Crăciunului și până la Bobotează. Există și particularități: în Adamclisi și în Aliman, de exemplu, există trei cete de colindători: ceata de copii, ceata cea mică, formată din tineri necăsătoriți, și ceata cea mare, alcătuită din bărbați însurați.

Citește și: Tradiții și obiceiuri de Crăciun în România. Cum se celebrează sărbătorile de iarnă în Maramureș

Tot în Ajunul Crăciunului şi flăcăii merg la colindat odată cu lăsarea serii. Aceştia se constituie, încă de la Lăsatul Secului, în cete de câte 2-4 persoane pentru fiecare sat şi încep să colinde odată cu lăsarea întunericului de la casa preotului, unde se cântă un colind specific „Colindul de preot“, urmat de colinde obișnuite: „Colindatul de cu seară“, „Sus în slava cerului“, „Colindul cel mare“ etc.

Repertoriul cetelor de flăcăi este foarte bogat şi cuprinde colinde religioase şi laice: colinde de casă cu caracter general, colinde de fecior şi fată mare, colinde pentru tineri căsătoriți, colinde legate de diferite ocupații: pescari şi ciobani. Gazdele răsplătesc pe fiecare membru al echipei de colindători cu cozonac, gogoși şi țuica fiartă. La Oltina, pe de altă parte, există obiceiul de a se împleti coronițe de flori nemuritoare pe care gazdele cu fete de măritat le dăruiau anumitor flăcăi din ceată.

Uneori, cântatul este însoțit de jocul caprei sau al țurcii. Costumul purtat la dans îmbină elemente animale, coarnele cerbului și ciocul unei berze. Pe lângă colindele populare în toate zonele țării, precum „Astăzi s-a născut Hristos” sau „Deschide ușa, creștine”, se cântă și colinde la cerere, de regulă, adaptate în funcție de meseria gazdei sau de poziția sa socială. Colindătorii sunt răsplătiți cu mere, nuci și colaci, iar fetele nemăritate dăruiesc tinerilor coronițe de flori.

Citește și: Tradiții și obiceiuri de Moș Crăciun. Ce fac românii în ultima săptămână până la ziua de Crăciun

Un alt obicei din satul dobrogean constă în împodobirea casei. Țăranii de odinioară nu aveau brad sau beteală, însă casa era curată lună, iar decorațiunile erau reprezentate de ștergare cu motive tradiționale. În camera pentru primit musafiri, colțul patului era decorat cu faimoasele țesături dobrogene din borangic. Masa era și ea amenajată cu cea mai bună față de masă, decorată, de obicei, cu motivul viței-de-vie sau cu motive tipice dobrogene, ruja ori trandafirul.

Bradul dobrogean se orna cu nuci îmbrăcate în staniol, conuri de brad și beteală improvizată din hârtie creponată. Steaua din vârf, care vestea Nașterea Domnului, era nelipsită.

Te-ar putea interesa și

Cele mai citite