Crăciunul este una dintre cele mai așteptate sărbători din an, iar românii au cu siguranță un mod aparte pentru a-l sărbători. În România, fiecare zonă a țării are propriile tradiții și obiceiuri de Crăciun, unele datând chiar de sute de ani. Cum se celebrează sărbătorile de iarnă în Bucovina!
Dacă bradul este deja consacrat pentru fiecare creștin în pragul Crăciunului, există anumite obiceiuri care diferă de la zonă la zonă.
Cum se celebrează sărbătorile de iarnă în Bucovina
În Bucovina, Crăciunul este sărbătoarea care se păstrează, poate, mai mult decât în alte părţi, fără mari abateri de la tradiție. În preajma Crăciunului, se recuperează sau se restituie lucrurile împrumutate prin sat, deoarece se consideră că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarnă.
Cina de Ajun din Bucovina seamănă cu cea din Moldova. Pe masă sunt așezate cele 12 feluri de mâncare, deosebirea fiind că, în mijlocul mesei, se pune colacul în formă de opt, care nu se mănâncă, ci este folosit pentru belșug la muncile agricole. Membrii familiei spun rugăciunea în genunchi, după care se pot bucura de bucate. În timpul cinei, sunt pomeniți morții neamului respectiv și se oferă câte puțin din fiecare fel de mâncare animalelor din gospodărie.
Citește și: Tradiții și obiceiuri de Crăciun în România. Cum se celebrează sărbătorile de iarnă în Maramureș
În ziua de Ajun, femeile obișnuiesc să ascundă fusele de la furcă de tors sau să introducă o piatră în cuptor, crezând că îndepărtează, în acest fel, șerpii din preajma gospodăriei. În dimineaţa aceleiași zile se obișnuia, până de curând, că femeia să iasă afară, cu mâinile pline de aluat, să meargă în livada şi să atingă fiecare pom zicând: „cum sunt mâinile mele pline cu aluat, aşa să fie pomii încarcați cu rod la anul”.
Ajunul este marcat de un alt obicei. Capul familiei aduce în casă surcele pe care le împarte membrilor familiei. Se crede că păstrarea acestei tradiții aduce sănătate și belșug. În satul bucovinean, gospodinele agață, înainte de Crăciun, fire de busuioc, levănțică sau mentă pentru noroc, dar și pentru a parfuma încăperile.
În Bucovina, colindatul este nu numai o datină ci, prin modul de organizare, a devenit o adevărată instituție, cu legi şi reguli specifice. Copiii şi tinerii se întrunesc, din timp, în grupuri de câte 6 persoane, pentru alcătuirea viitoarelor cete, selecția făcându-se în funcţie de categoria socială, afinitățile personale, calitățile morale sau gradele de rudenie.
În ziua de Crăciun, colinda continuă cu tinerii căsătoriți și persoanele vârstnice, care își vizitează rudele și prietenii, pentru a le ura de bine.
Citește și: Tradiții și obiceiuri de Moș Crăciun. Ce fac românii în ultima săptămână până la ziua de Crăciun
Poate cel mai important moment în derularea sărbătorii Crăciunului este seara de ajun, atunci când se pregăteşte o masă specială numită „masa de ajun” şi încep colindele. Pregătirea mesei de ajun începea în primele ore ale dimineții, când gospodinele coceau colacii. Colacii Crăciunului se făceau în formă de 8 şi se păstrau până primăvara când se afumau şi se tămâiau boii şi plugul înainte de pornitul la arăt, apoi colacii erau mâncați de plugari în țarâna.
Familia se așează şi se ridică în acelaşi timp de la masă, în semn de deplină înțelegere şi unitate. Există interdicția de a se consuma în întregime cele douăsprezece feluri de mâncare, resturile fiind păstrate pe masă până la Bobotează, când sunt puse în hrana animalelor sau erau așezate într-o farfurie în fereastră, alături de un pahar cu apă, pentru spiritele morților.
Citește și: Colinde tradiționale de Crăciun. Lista melodiilor pe care să le asculți de sărbători
Odată cu lăsarea întunericului, satele sunt animate de colindele cetelor de flăcăi care străbat ulițele, de la un capăt la altul al satului, pe întreg parcursul nopții. Tinerii se îmbrăca şi astăzi în costume de iarnă tradiționale, cu sumane sau cojoace, şi au căciulile împodobite cu mirt şi muscate. Şeful cetei are căciula împodobită cu panglici multicolore, ca semn distinctiv.
