Crăciunul este una dintre cele mai așteptate sărbători din an, iar românii au cu siguranță un mod aparte pentru a-l sărbători. În România, fiecare zonă a țării are propriile tradiții și obiceiuri de Crăciun, unele datând chiar de sute de ani. Cum celebrează românii sărbătorile de iarnă în Crișana!
Dacă bradul este deja consacrat pentru fiecare creștin în pragul Crăciunului, există anumite obiceiuri care diferă de la zonă la zonă.
Cum celebrează românii sărbătorile de iarnă în Crișana
Încă din Ajun, copiii și tinerii merg din casă în casă pentru a răspândi vestea Nașterii Mântuitorului. Grupați în cete, costumați și purtând obiecte specifice, aduc voie bună și culoare pe ulițele satelor. În Bihor, flăcăii mai mari colindă cu doba, o toba realizată din piele de capră sau oaie, întinsă pe un cadru rotund și împodobită cu crenguțe de brad. Repertoriul colindelor este foarte generos, conținând atât cântece cu caracter religios, cât și texte adresate fetelor nemăritate, văduvelor și gospodarilor care refuză să-i primească.
Asemănător tradiției din Maramureș, și în Crișana există obiceiul Viflaimului sau al Irozilor. De această dată, tinerii poartă măști inspirate de animale și pun în scenă, în noaptea de Crăciun, Nașterea Domnului. O altă diferență este că sceneta se realizează în casele oamenilor, iar „actorii” sunt copii, piesa de teatru fiind mai mult o cântare.
Citește și: Tradiții și obiceiuri de Moș Crăciun. Ce fac românii în ultima săptămână până la ziua de Crăciun
Un alt obicei local este „țurca”. După slujba de Crăciun, colindătorii merg din casă în casă pentru a dansa „țurca”, un dans care se crede că aduce prosperitate în noul an. Țurca este un tânăr care poartă masca unui animal agitat și zgomotos. Capul este decorat cu panglici și clopoței, iar gura este din lemn. Țurca sperie copiii, ceartă sătenii și dansează neîncetat.
Similar naturii, țurca moare și renaște. Moartea stârnește întristarea sătenilor, iar descântecele bătrânelor satului o readuc la viață. Bucuria învierii aduce cu sine dansuri și muzică de petrecere. În unele sate, gospodarii aruncă boabe de grâu în fața colindătorilor. Ulterior, acestea sunt folosite la semănat și se spune că aduc holde bogate.
După Crăciun, colindătorii vin să anunțe Anul Nou și să ureze sănătate, vigoare și fericire. În seara de Ajun, feciorii dau o petrecere numita Verjel, la care sunt invitate fetele nemăritate. Biraul, conducătorul grupului, dă curs unui ceremonial în cadrul căruia se formează perechi de tineri. Cuplurile petrec împreună Revelionul, însă a doua zi așa-zisa relație încetează. Există totuși cazuri în care cei doi se potrivesc atât de bine încât decid să se căsătorească în perioada următoare.
Citește și: Colinde tradiționale de Crăciun. Lista melodiilor pe care să le asculți de sărbători
O altă petrecere, dedicată de data aceasta întregului sat, este bulciucul, unde se veselesc gospodarii care i-au primit pe colindători. Acesta este momentul în care cetele de flăcăi își încheie rolul de vestitori ai sărbătorilor de iarnă.
