O lucrare publicată pe data de 6 iulie în revista Nature, dezvăluie că o intervenție online, care durează în jur de 30 de minute, contribuie la modul în care tinerii se gândesc la evenimentele stresante (cum ar fi un test de fizică), printre care și răspunsurile lor pline de frică.
Această intervenție combină mentalitățile de dezvoltare, convingere că abilitatea deținută nu este una fixă, însă poate fi dezvoltată cu efort și sprijin, iar mentalitatea îmbunătățește stresul, încrederea în sine, iar răspunsurile fiziologice pot fi un avantaj.
Pe măsură ce elevii lucrează prin exercițiu, aceștia citesc informații despre modul în care creierul se bazează pe experiență și pe modul în care organismul folosește stresul, mai exact, o inimă care bate mai tare oferă o cantitate de sânge oxigenat suplimentar creierului, iar asta vă poate îmbunătăți modul de gândire și de procesare a informației.
Citește și: Dilema tinerilor: Merită oare recompensa primită de la companii pentru orele lungi și stresul investit?
Prin acest proces, ei văd cum funcționează lumea reală. Adică, există o poveste despre un profesor de matematică, care salută elevii în prima zi de școală, cu o amintire a frustrărilor pe care le-a simțit cu siguranță, la un moment dat și se va lupta cu ideea de învățare. Această intervenție sugerează strategii de succes în multe situații stresante (cum ar fi sentimentele de confuzie și luptă continuă, în momentul, în care, școala e dificilă și nu va dura pentru o veșnicie). Ceea ce le cere acest proces este să scrie despre ceva ce s-ar putea face diferit sau în mod diferit data viitoare.
Acest studiu a fost testat în mai multe experimente, care implică mii de elevi de liceu și de colegiu, înainte, dar și în timpul pandemiei, intervenția fiind una scurtă și totuși scalabilă, cu rol de schimbare fundamental (interpretarea noastră față de lumea înconjurătoare, dar și a răspunsului nostru față de ea). În comparație cu participanții dintr-un grup controlat, ceilalți din acest grup de intervenție, au perceput stresul ca un mijloc de energizare a motivației pentru a se atinge un obiectiv. Cu toate acestea, intervenția a schimbat răspunsurile fiziologice într-un sens bun, declanșând organismul să răspundă la o serie de evenimente, ca și o provocare, ci nu ca o amenințare, potrivit scientificamerican.com.
Datorită acestui proces s-a redus nivelul de cortizol și a ajuns să se îmbunătățească funcția cardiovasculară. Mai mult, a ajuns să scadă și nivelul de anxietate generală, cu anumite efecte de durată în multe dintre cazuri.
Citește și: Ziua mondială a meditației. Cum să-i oferi minții tale un moment fără stres
Intervenția în sine nu a fost doar un exercițiu ipotetic. Stresul pe care adolescenții îl simt, atinge, de cele mai multe ori, proporții alarmante. În decembrie, anul trecut, chirurgul general Viverk Murphy a declarat că sănătatea mintală, în ceea ce îi privește pe adolescenți, este o criză de sănătate publică foarte amănunțită, mai ales în pandemie, iar tulburările de anxietate duc la mari provocări de sănătate mintală, cea cu care mulți tineri se confruntă astăzi.
Conform spuselor profesorului de psihologie Tracy Dennis Tiwary, dacă ne schimbăm mentalitatea despre ce înseamnă anxietatea și ce nu este, sau cum să fim anxioși într-un mod corect, totul ajunge să se schimbe în bine.
