Cu cât cancerul este detectat mai devreme, cu atât este mai tratabil și se așteaptă ca oamenii să supraviețuiască mai mult. Astfel, a fost descoperit un simplu test de sânge, care ar putea detecta mai multe tipuri de cancer, înainte ca pacienții să dezvolte simptome clare.
De-a lungul timpului au fost dezvoltate mai mult programe de screening pentru a îmbunătăți depistarea cancerului la timp, înainte de apariția simptomelor, însă acestea nu sunt disponibile pentru toate tipurile de cancer. Există, de asemenea, unele controverse cu privire la faptul că programele de screening preiau atât de multe cazuri de cancer, încât transmis o mulțime de rezultate fals pozitive la persoanele sănătoase.
Multe teste de screening pentru cancer sunt concepute pentru a căuta o tumoră la un anumit organ, cum ar fi mamografia pentru cancerul de sân. Cu toate acestea, recent, un studiu numit Pathfinder, a efectuat teste de sânge la peste 6.600 de adulți cu vârste de peste 50 de ani și a detectat zeci de cazuri noi de cancer.
Citește și: Tatuajele – transformare revoluționară din artă în instrument medical. Ar putea detecta bolile şi apariția cancerului. Care sunt riscurile
Multe dintre acestea se aflau într-un stadiu incipient și aproape trei sferturi dintre ele erau forme care nu puteau fi depistate prin metodele obișnuite. Este pentru prima dată când rezultatele testului Galleri, care identifică ADN-ul cancerului în sânge, au fost folosite pentru a ghida investigațiile pentru depistarea cancerului și schemele de tratament.
Testul Galleri a fost descris drept o investigație care ar putea schimba „regulile jocului” de către NHS England, care urmează să raporteze anul viitor rezultatele unui studiu efectuat pe 165.000 de persoane. Medicii speră ca testul să salveze vieți prin detectarea cancerului suficient de devreme pentru ca intervenția chirurgicală și tratamentul să fie mai eficiente, dar tehnologia este încă în curs de dezvoltare.
„Cred că ceea ce este interesant în legătură cu această nouă paradigmă și acest nou concept este că multe dintre acestea erau cancere pentru care nu avem teste de depistare”, a declarat duminică, la întâlnirea Societății Europene de Oncologie Medicală de la Paris, Dr. Deb Schrag, cercetător principal în cadrul studiului de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center din New York.
Celulele devin canceroase atunci când apar mutații genetice care modifică genele legate de repararea ADN-ului, diviziunea celulară sau moartea și le determină să crească necontrolat, ducând la o tumoare.
ADN-ul din toate celulele umane conține molecule numite grupări metil, care afectează modul în care ADN-ul este transcris și tradus. În celulele canceroase, acestea sunt adesea diferite și contribuie la modificarea expresiei genetice a celulei. De asemenea, cercetătorii au descoperit în 1948 că toate celulele umane, atât cele canceroase, cât și cele sănătoase, conțin ceea ce se numește ADN fără celule în sânge.
Testele de sânge care utilizează ADN-ul fără celule sunt deja utilizate în testele prenatale neinvazive pentru a determina dacă un făt este bărbat sau femeie, tipul său de sânge sau chiar dacă are o afecțiune genetică sau cromozomială. Utilizarea acestor teste de către gravide a semnalat potențiala utilizare a testelor de sânge ADN fără celule pentru a detecta cancerul.
Citește și: Ce se întâmplă dacă mănânci o banană pe zi? Sigur nu știai cum te poate ajuta acest fruct
Testul Gallieri este un test de sânge care ar putea fi folosit pentru depistarea cancerului pentru mai multe tipuri de cancer folosind ADN-ul fără celule. ADN-ul găsit în probele de sânge a fost analizat pentru a detecta modele asociate cu cancerul și chiar din ce organ sau țesut provine, potrivit publicației Medical News Today.
Într-un comunicat de presă, dr. Jeffrey Venstrom, director medical la GRAIL, a spus că „studiul Pathfinder nu a fost conceput pentru a determina sensibilitatea sau numărul de tipuri de cancer detectate de Galleri iar cu toate acestea, 11 tipuri diferite de cancer au fost detectate în acest studiu, lucru pe care niciun program de screening nu l-a făcut, iar rata de rezultate fals pozitive a fost mai mică de 1%.”
