Anul școlar 2023 – 2024 a început luni, 11 septembrie. Are 36 de săptămâni de cursuri, excepţie făcând clasele terminale, şi 5 vacanțe, fiind așteptați în bănci aproape 3 milioane de elevi. Peste 25.000 dintre ei vor învăța în trei schimburi, lucru care nu va mai fi, însă, permis din 2025.
Conform autorităţilor, încă sunt școli cu grupuri sanitare neconforme, aproape 200 de unități de învăţământ aflându-se în această situaţie. Anul acesta vor ajunge la catedră peste 3000 de cadre didactice fără studii corespunzătoare. Elevii ar urma să beneficieze de gratuitate la transport, însă transportatorii reclamă că nu au fost consultați şi că acest model a eșuat de fiecare dată în ultimii 30 de ani. Începând din acest an, există un Plan de acţiune privind siguranţa școlară, asumat de mai multe ministere, care vizează, printre altele, violența în școli şi consumul de droguri.
Citește și: Structura anului școlar 2023-2024. Ce schimbări aduce noul an școlar
Preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele Senatului Nicolae Ciucă şi premierul Marcel Ciolacu şi-au anunţat participarea la festivitățile de deschidere a anului şcolar, Iohannis şi Ciolacu, în Bucureşti, iar Ciucă la Blaj. Şi secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană va fi prezent la unități de învăţământ din judeţul Dâmboviţa.
Structura anului școlar
Anul şcolar are 36 de săptămâni de cursuri, cu următoarele excepții: pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvență redusă, anul şcolar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 7 iunie 2024; pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 14 iunie 2024; pentru clasele din învățământul liceal — filiera tehnologică cu excepția anilor terminali, şi pentru clasele din învățământul profesional, anul şcolar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 28 iunie 2024; pentru clasele din învățământul postliceal, durata cursurilor r este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare.
Elevii vor avea cursuri în următoarele intervale:
- de luni, 11 septembrie 2023, până vineri, 27 octombrie 2023;
- de luni, 6 noiembrie 2023, până vineri, 22 decembrie 2023;
- de luni, 8 ianuarie 2024, până vineri, 9 februarie 2024, respectiv vineri, 16 februarie 2024, sau vineri, 23 februarie 2024, după caz, la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educaţiei, cu părinţii/reprezentanţii legali ai acestora şi cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităţilor de învăţământ;
- de luni, 19 februarie 2024, respectiv luni, 26 februarie 2024, sau luni, 4 martie 2024, la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, după caz, până vineri, 26 aprilie 2024;
- de miercuri, 8 mai 2024, până vineri, 21 iunie 2024;
Perioadele de vacanţă
- de sâmbătă, 28 octombrie 2023, până duminică, 5 noiembrie 2023;
- de sâmbătă, 23 decembrie 2023, până duminică, 7 ianuarie 2024;
- o săptămână, la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, în perioada 12 februarie – 3 martie 2024;
- de sâmbătă, 27 aprilie 2024, până marţi, 7 mai 2024;
- de sâmbătă, 22 iunie 2024, până duminică, 8 septembrie 2024.
Fiecare unitate de învăţământ comunică elevilor şi părinţilor/reprezentanților legali ai acestora, până la data de 1 octombrie 2023, structura detaliată a anului şcolar, cu includerea deciziilor pentru elementele flexibile ale acesteia.
Citește și: Evaluarea Naţională 2024. Calendarul examenului susținut de elevii de clasa a VIII-a
În ziua de 5 octombrie 2023 — Ziua internaţională a educaţiei şi în zilele nelucrătoare/de sărbătoare legală prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri, potrivit News.ro.
Programul naţional „Şcoala altfel” şi Programul „Săptămâna verde” se desfășoară în perioada 11 septembrie 2023 – 26 aprilie 2024, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unității de învăţământ. Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite. La clasele din învățământul liceal — filiera tehnologică şi din învățământul profesional, în perioadele dedicate programelor „Şcoala altfel” şi „Săptămâna verde”, se organizează activităţi de instruire practică urmărind şi scopul acestor programe. La clasele din învățământul postliceal, în perioadele dedicate programelor „Şcoala altfel” şi „Săptămâna verde”, se organizează activităţi de instruire practică.
Burse pentru elevi
Elevii de la cursurile cu frecvență de zi din învățământul preuniversitar de stat obligatoriu, nivel gimnazial şi liceal, beneficiază, după caz, de următoarele tipuri de burse:
- bursă de excelență olimpică I;
- bursă de excelență olimpică II;
- bursă de merit – 450 de lei
- bursă socială – 300 de lei
- bursă tehnologică – 300 de lei
Bursele de excelență olimpică I şi II reprezintă o nouă categorie de burse introdusă prin Legea învățământului preuniversitar nr.198/2023.
Bursa socială reprezintă o formă de sprijin pentru elevii din medii dezavantajate, din grupuri vulnerabile sau cu situaţii medicale speciale, prevăzute în metodologia-cadru, în vederea susținerii participării la activităţile didactice şi a prevenirii abandonului şcolar.
Măsuri pentru siguranța în școli
Un Plan Naţional Cadru de Acţiune privind siguranţa școlară a fost semnat de reprezentanţii mai multor ministere şi vizează, între altele, managementul cazurilor de violenţă în mediul şcolar şi al suspiciunilor privind consumul de droguri.
Prioritățile Ministerului Educaţiei, aşa cum sunt prevăzute în acest plan care vizează:
- managementul cazurilor de violenţă în mediul şcolar şi a suspiciunilor consumului de droguri, în colaborare cu serviciile publice de asistenţă socială, poliţia şi centrele de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog;
- prioritizarea activităților de prevenire şi reducere a faptelor de violenţă, respectiv a consumului de substanţe psiho-active în cadrul programului ”Şcoala Altfel”;
- colaborarea cu alte ministere, pentru a elabora un cadru legislativ care să susțină un program naţional de testare antidrog pentru elevi, cu acordul părinţilor, în condiţii de respectare a confidențialității şi cu riscuri minime de stigmatizare.
Unul dintre punctele Planului prevede ”elaborarea unui cadru normativ care să faciliteze depistarea consumului de droguri în școli, pe baza unor proceduri care să implice acordul părinţilor, să asigure confidențialitatea, nediscriminarea, să evite stigmatizarea sau bullyingul; în procesul de elaborare a propunerilor de act normativ, vor fi consultate asociațiile de părinți şi elevi”.
Citește și: Calendarul examenului de Bacalaureat 2024. Când are loc examenul maturității
Un altul prevede ”înregistrarea cazurilor de violenţă din mediul şcolar de către Comisia pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupție şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalității şi transmiterea acestora, centralizat, pe unități de învăţământ şi tipuri de fapte, prin intermediul DJÎP/DMBÎP, către structurile pentru siguranţa școlară din cadrul IGPR (MAI)”.
De asemenea, sunt încă în curs discuțiile referitoare la testarea elevilor pentru consumul de droguri, detaliile tehnice urmând a fi perfectate de către specialişti în următoarele două luni.
