Pensiile ar putea crește în 2023 dacă s-ar elimina plafonul de 9,4% din PIB. În prezent, cheltuielile statului cu pensiile sunt la limita acestui plafon prevăzut în PNRR, iar menținerea lui ar face imposibilă orice majorare de anul viitor.
Cheltuielile statului român cu pensiile se ridică la aproximativ 122,5 miliarde de lei pe an. Procentual, această sumă reprezintă 9,3% din PIB, aproape de limita de 9,4% pe care guvernul s-a angajat în PNRR să nu o depășească. Aici intră atât pensiile contributive, cât și cele speciale și de serviciu.
Citește și: Românii se tem că nu vor putea trăi din pensie. Șase din zece angajați iau în calcul să lucreze în continuare după vârsta de pensionare
Pensiile contributive reprezintă 8,5% din PIB, impactul bugetar fiind de aproximativ 112 miliarde de lei pe an. Pensiile speciale reprezintă 0,8% din PIB, adică 10 miliarde și jumătate de lei, relatează euronews.ro.
Ce ar însemna majorarea anunțată de la 1 ianuarie anul viitor
Dacă pensiile ar crește cu 10%, variantă minimală vehiculată de liderii coaliției, cheltuielile ar crește cu peste 12 miliarde și jumătate de lei și ar ajunge la 10,2% din PIB. În varianta în care pensiile ar fi majorate cu 15%, impactul ar fi cu 18 miliarde și jumătate de lei mai mare, ajungând la 10,7% din PIB.
Citește și: Care este cea mai mare pensie din România? Suma încasată de acest bărbat este uriașă
În ambele variante s-ar depăși plafonul de 9,4% prevăzut în PNRR. Cum s-ar reflecta majorarea în punctul de pensie: creșterea cu 10% ar însemna un punct de pensie de 1.744,6 lei. În schimb, majorarea cu 15% ar duce punctul de pensie la 1.823,9 lei. Pensia medie în România este în prezent de 1.777 de lei.
